optziuni
  • info

12 definitzii pentru absolventa

din care

Dictzionare explicative

Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.

ABSOLVÉNT A absolventzi te s. m. shi f. Persoana care a terminat un ciclu sau o forma de invatzamant. Din germ. Absolvent lat. absolvens ntis.

ABSOLVÉNT A absolventzi te s. m. shi f. Persoana care a terminat un ciclu sau o forma de invatzamant. Din germ. Absolvent lat. absolvens ntis.

absolvént ~a smf [At: DA / Pl: ~ntzi ~e / E: lat absolvens ntis] 1 Persoana care a terminat (un an shcolar sau) un ciclu (ori o forma de invatzamant). 2 (Pre) Absolvent (1) fara diploma.

ABSOLVÉNT A absolventzi te s. m. shi f. Persoana care a terminat un ciclu de invatzamint. Comitetele de partid sint datoare de a controla felul cum sint folositzi in munca absolventzii universitatzilor shi shcolilor de partid shi de a urmari creshterea lor. REZ. HOT. I 266.

ABSOLVÉNT A absolventzi te s. m. shi f. Persoana care a terminat un ciclu anumit de invatzamant. Germ. Absolvent (lat. lit. absolvens ntis).

ABSOLVÉNT A s.m. shi f. Cel care a absolvit o forma de invatzamant. [< germ. Absolvent cf. lat. absolvens].

absolvént a s. m. f. cel care a absolvit o forma de invatzamant. (< germ. Absolvent lat. absolvens)

absolvént a absolventzi e s.m. shi f. Persoana care a terminat un an shcolar un ciclu sau o forma de invatzamint.

ABSOLVÉNT ~ta (~tzi ~te) m. shi f: Persoana care a absolvit o forma de invatzamant. /<germ. Absolvent lat. absolvens ~ntis

*absolvént a adj. shi s. (lat. absólvens éntis. V. solvent). Care a absolvat o shcoala: absolvent in teologie (Pe la 1848 se zicea teolog absolut!).

Dictzionare morfologice

Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).

absolvénta s. f. g.d. art. absolvéntei; pl. absolvénte

absolvénta s. f. pl. absolvénte

Dictzionare de argou

Explica doar sensurile argotice ale cuvintelor.

absolvent a absolventzi te s. m. s. f. infractor cu o singura condamnare la activ

Intrare: absolventa
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • absolventa
  • absolventa
plural
  • absolvente
  • absolventele
genitiv-dativ singular
  • absolvente
  • absolventei
plural
  • absolvente
  • absolventelor
vocativ singular
  • absolventa
  • absolvento
plural
  • absolventelor
info
Aceste definitzii sunt compilate de echipa dexonline. Definitziile originale se afla pe fila definitzii. Putetzi reordona filele pe pagina de preferintze.
arata:

absolvent, absolventzisubstantiv masculin
absolventa, absolventesubstantiv feminin

  • 1. Persoana care a terminat un ciclu sau o forma de invatzamant. DEX '09 MDA2 DEX '98 DLRLC DN
    • format_quote Comitetele de partid sint datoare de a controla felul cum sint folositzi in munca absolventzii universitatzilor shi shcolilor de partid shi de a urmari creshterea lor. REZ. HOT. I 266. DLRLC
  • 2. Absolvent fara diploma. MDA2
etimologie:

info Lista completa de definitzii se afla pe fila definitzii.