ABONAMÉNT abonamente s. n. Conventzie prin care in schimbul unei sume o persoana obtzine pe o anumita perioada dreptul de a folosi anumite servicii publice de a asista la spectacole de a calatori cu mijloace publice de transport de a primi o revista un ziar etc.; (concr.) inscris care atesta aceasta conventzie; suma platita pentru obtzinerea acestui drept. Din fr. abonnement.

abonament sn [At: NEGRUZZI S. I 253 / Pl: ~e / E: fr abonnement] Conventzie scrisa prin care (in schimbul unei sume de bani) o persoana (fizica sau juridica) poate obtzine ceva in mod regulat pentru o perioada determinata.

ABONAMÉNT abonamente s. n. Conventzie prin care in schimbul unei sume o persoana obtzine pe o anumita perioada dreptul de a folosi anumite servicii publice de a asista la spectacole de a calatori cu mijloace publice de transport de a primi o revista un ziar etc.; (concr.) inscris care atesta aceasta conventzie; suma platita pentru obtzinerea acestui drept. Abonament la radio. Din fr. abonnement.

ABONAMÉNT abonamente s. n. Conventzie prin care in schimbul unei sume (platite anticipat shi uneori cu reducere) o persoana obtzine dreptul de a se folosi de ceva sau de a se bucura de o prestatzie regulata pe un timp limitat. Miam reinnoit abonamentul la «Scinteia». Abonament la cantina. ♦ Dovada care o poseda abonatul k sashi poata revendica drepturile. Abonament la tramvai. ♦ Suma platita pentru obtzinerea acestui document. SHia platit abonamentul la radio.

ABONAMÉNT abonamente s. n. Conventzie prin care in schimbul unei sume o persoana obtzine pe o anumita perioada un anumit drept; (concr.) dovada care atesta acest drept; suma platita pentru obtzinerea acestui drept. Abonament la un ziar. Dupa fr. abonnement.

ABONAMÉNT s.n. Conventzie prin care in schimbul unei sume (platite inainte) se obtzin pe un timp limitat unele servicii anumite publicatzii etc.; dovada prin care se certifica aceasta conventzie; suma care se plateshte pentru aceasta conventzie. [< fr. abonnement].

abonamént s. n. conventzie prin care in schimbul unei taxe se obtzin unele servicii dreptul la folosirea unui mijloc de transport anumite publicatzii; inscris prin care se certifica aceasta conventzie. (< fr. abonnement)

abonamént abonamente s.n. Conventzie prin care in schimbul unei sume de bani se obtzine pe o anumita perioada dreptul de a folosi anumite servicii publice de a primi un ziar o revista etc.; inscris care consemneaza acest drept.

ABONAMÉNT ~e n. Document prin care in schimbul unei sume de bani se obtzine pentru un anumit timp dreptul de a se folosi de unele servicii (de a primi o publicatzie de a asista la spectacole etc.). /<fr. abonnement

abonament n. invoeala de a raspunde dinainte pretzul fixat pentru un timp hotarit: abonament la un ziar la un teatru.

*abonamént n. pl. e (fr. abonnement). Invoĭala pin care in schimbu uneĭ sume de bani tzi se furniseaza ceva pe un timp hotarit: abonament la un ziar la un teatru. Suma platita p. aceasta invoĭala: un abonament de 200 de francĭ pe an.

abonaméntlegitimátzie s. n. Legitimatzie care in schimbul unei sume de bani permite posesorului sa calatoreasca cu anumite mijloace de transport ◊ „I.T.B.ul va pune in vanzare shi noul tip de abonamentlegitimatzie cu durata nelimitata (pana la pierdere sau deteriorare).” R.l. 12 X 77 p. 5 (din abonament + legitimatzie)

legitimátzieabonamént s. f. Document care serveshte atat k legitimatzie cat shi k abonament ◊ „La recentul turneu internatzional de box unuia dintre fotoreporterii noshtri deshi a prezentat legitimatziaabonament de intrare eliberata de U.C.F.S. nu ia fost pur shi simplu permis accesul pe stadionul Republicii.” I.B. 6 IX 66 p. 3. ◊ „[...] posesorii de legitimatziiabonament [...] se vor prezenta [...] pentru ashi ridica tichetele de locuri fara de care nu vor avea acces pe stadion.” I.B. 11 IV 85 p. 7 (din legitimatzie + abonament)

abonamént s. n. pl. abonaménte

abonamént s. n. pl. abonaménte

ABONAMÉNT s. (inv.) subscriere. (Are ~ la o revista.)

ABONAMENT s. (inv.) subscriere. (Are ~ la o revista.)