18 definitzii pentru abona

din care

Dictzionare explicative

Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.

ABONÁ abonez vb. I. Tranz. shi refl. (Cu determinari introduse prin prep. „la”) A(shi) face un abonament. ♦ Refl. Fig. (Fam.) A veni in mod regulat undeva a fi un obishnuit al casei. Din fr. abonner.

abona [At: DA ms / Pzi: ~ néz / E: fr aboner] 1 vr Ashi face un abonament. 2 (Fig) vr A veni cu regularitate intrun loc.

ABONÁ abonez vb. I. Tranz. shi refl. (Cu determinari introduse prin prep. „la”) Ashi face un abonament. ♦ Refl. Fig. (Fam.) A veni in mod regulat undeva a fi un obishnuit al casei. Din fr. abonner.

ABONÁ abonez vb. I. Refl. (Urmat de determinari introduse prin prep. «la») Ashi face un abonament. Sa abonat la «Scinteia».Tranz. SHia abonat copiii la revista «Cravata roshie».

ABONÁ abonez vb. I. Tranz. shi refl. (Cu determinari introduse prin prep. «la») A(shi) face un abonament. SHia abonat copiii la revista. Fr. abonner.

ABONÁ vb. I. tr. refl. A(shi) face un abonament la o publicatzie etc. [< fr. abonner].

aboná vb. I. tr. refl. a (shi) face un abonament. II. refl. (fam.) a veni cu regularitate undeva. (< fr. abonnér)

aboná abonez vb. I. Tr. shi refl. A(shi) face un abonament.

A ABONÁ ~éz tranz. A face sa se aboneze. /<fr. abonner

A SE ABONÁ ma ~éz intranz. Ashi face un abonament. ~ la o revista. /<fr. abonner

abonà v. 1. a face abonament; 2. a lua un abonament.

*abonéz v. tr. (fr. abonner). Inscriŭ intre abonatzĭ. V. refl. Ma inscriŭ intre abonatzĭ. Iron. Calicii s’aŭ abonat la casa noastra

Dictzionare morfologice

Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).

aboná (a ~) vb. ind. prez. 3 aboneáza

aboná vb. ind. prez. 1 sg. abonéz 3 sg. shi pl. aboneáza

Dictzionare relatzionale

Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).

ABONÁ vb. (inv.) a (se) prenumara. (Sa ~ la un ziar.)

ABONA vb. (inv.) a (se) prenumara. (Sa ~ la un ziar.)

Dictzionare etimologice

Explica etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

aboná (abonéz abonát) vb. 1. Ashi face un abonament. 2. (Arg.) A profita a se folosi in mod indiscret shi periodic de o facilitate. < Fr. abonner (sec. XVIII). Der. abonament s. n.; abonat s. m.

Dictzionare de argou

Explica doar sensurile argotice ale cuvintelor.

abona abonez v. r. (detz.) a se inscrie la rand la fumatul unei tzigari

Intrare: abona
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • abona
  • abonare
  • abonat
  • abonatu‑
  • abonand
  • abonandu‑
singular plural
  • aboneaza
  • abonatzi
numarul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult k perfect
singular I (eu)
  • abonez
(sa)
  • abonez
  • abonam
  • abonai
  • abonasem
a II-a (tu)
  • abonezi
(sa)
  • abonezi
  • abonai
  • abonashi
  • abonaseshi
a III-a (el, ea)
  • aboneaza
(sa)
  • aboneze
  • abona
  • abona
  • abonase
plural I (noi)
  • abonam
(sa)
  • abonam
  • abonam
  • abonaram
  • abonaseram
  • abonasem
a II-a (voi)
  • abonatzi
(sa)
  • abonatzi
  • abonatzi
  • abonaratzi
  • abonaseratzi
  • abonasetzi
a III-a (ei, ele)
  • aboneaza
(sa)
  • aboneze
  • abonau
  • abonara
  • abonasera
* forma nerecomandata sau greshita – (arata)
* forme elidate shi forme verbale lungi – (arata)
info
Aceste definitzii sunt compilate de echipa dexonline. Definitziile originale se afla pe fila definitzii. Putetzi reordona filele pe pagina de preferintze.
arata:

abona, abonezverb

  • 1. (Cu determinari introduse prin prepozitzia „la”) A(shi) face un abonament. DEX '09 MDA2 DLRLC DN
    sinonime: prenumara
    • format_quote Sa abonat la «Scanteia». DLRLC
    • format_quote SHia abonat copiii la revista «Cravata roshie». DLRLC
    • 1.1. reflexiv figurat familiar A veni in mod regulat undeva a fi un obishnuit al casei. DEX '09 MDA2 DEX '98 MDN '00
etimologie:

info Lista completa de definitzii se afla pe fila definitzii.