3 definiții pentru abominațiune
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
abominațiúne s. f. 1. oroare; ticăloșie. mârșăvie; nelegiuire. 2. (rar) cultul idolilor, păgânism. (< fr. abomination, lat. abominatio)
*abominațiúne f. (lat. abominátio, -ónis). Oroare, grozăvie morală. – Și -ație.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
abominațiúne s. f., pl. abominațiúni
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Intrare: abominațiune
abominațiune substantiv feminin
| substantiv feminin (F107) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
abominație substantiv feminin
| substantiv feminin (F135) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||