6 definitzii pentru abjuratzie
Dictzionare explicative
Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.
abjurátzie s. f. Abjurare. • pl. i. g.d. iei. / < fr. abjuration.
ABJURÁTZIE s.f. Abjurare. [Cf. fr. abjuration lat. abiuratio].
- sursa: DN (1986)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
abjurátzie s. f. abjurare. (< fr. abjuration lat. abiuratio)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adaugata de tavi
- actziuni
*abjuratziúne f. (lat. abjurátio ónis). Actziunea de a abjura. SHi átzie dar ob. are.
- sursa: Scriban (1939)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
Dictzionare morfologice
Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).
abjurátzie s. f. g.d. art. abjurátziei; pl. abjurátzii
- sursa: Ortografic (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
Dictzionare relatzionale
Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).
ABJURÁTZIE s. v. abjurare.
- sursa: Sinonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
Intrare: abjuratzie
abjuratzie substantiv feminin
| substantiv feminin (F135) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||