6 definitzii pentru abjudecare

Dictzionare explicative

Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.

ABJUDECÁRE abjudecari s. f. Actziunea de a abjudeca shi rezultatul ei. V. abjudeca.

ABJUDECÁRE abjudecari s. f. Actziunea de a abjudeca shi rezultatul ei. V. abjudeca.

abjudecare sf [At: DEX2 / Pl: ~cari / E: abjudeca] Anularea suspendarea (unui titlu a unui drept etc.) printro hotarare judecatoreasca.

abjudecáre s.f. (jur.) Actziunea de a abjudeca shi rezultatul ei; anulare suspendare printro hotarare judecatoreasca a unor titluri de proprietate a unor drepturi etc. • pl. ari. /v. abjudeca.

ABJUDECÁRE s.f. Actziunea de a abjudeca. ♦ Suspendare anulare (a unui drept a unui titlu etc.) printro sentintza judecatoreasca. [< abjudeca].

Dictzionare morfologice

Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).

abjudecáre (anulare) s. f. g.d. art. abjudecắrii; pl. abjudecắri

Intrare: abjudecare
abjudecare substantiv feminin
substantiv feminin (F113)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • abjudecare
  • abjudecarea
plural
  • abjudecari
  • abjudecarile
genitiv-dativ singular
  • abjudecari
  • abjudecarii
plural
  • abjudecari
  • abjudecarilor
vocativ singular
plural
info
Aceste definitzii sunt compilate de echipa dexonline. Definitziile originale se afla pe fila definitzii. Putetzi reordona filele pe pagina de preferintze.
arata:

abjudecare, abjudecarisubstantiv feminin

  • 1. Actziunea de a abjudeca shi rezultatul ei. DEX '09 DEX '98 DN
    • 1.1. Suspendare anulare (a unui drept a unui titlu etc.) printro sentintza judecatoreasca. MDA2 DN
etimologie:
  • vezi abjudeca DEX '09 MDA2 DEX '98 DN

info Lista completa de definitzii se afla pe fila definitzii.