O definitzie pentru abiogenie
Dictzionare specializate
Explica intzelesuri specializate ale cuvintelor.
ABIO „lipsa vietzii stare anorganica”. ◊ gr. abios „fara viatza” > fr. abio germ. id. engl. id. > rom. abio. □ ~gen (v. gen1) adj. rezultat din substantze minerale sau anorganice; ~geneza (v. geneza) s. f. conceptzie materialista naiva care explica aparitzia vietzii in mod spontan din materie anorganica; sin. abiogenie arhigeneza arhigonie; ~genie (v. genie1) s. f. abiogeneza*; ~logie (v. logie1) s. f. disciplina care studiaza elementele anorganice; ~trofie (v. trofie) s. f. proces degenerativ al celulelor vii.
Intrare: abiogenie
substantiv feminin (F134) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
Aceste definitzii sunt compilate de echipa dexonline. Definitziile originale se afla pe fila definitzii. Putetzi reordona filele pe pagina de preferintze.
arata:
abiogeniesubstantiv feminin
- 1. Abiogeneza. DETSsinonime: abiogeneza