ABDÚCTZIE abductzii s. f. Mishcare prin care se indeparteaza un membru sau un segment al acestuia de axul median al corpului. Din fr. abduction.

abductzie sf [At: CADE / V: (inv) ~tziune / Pl: ~i / E: fr abduction] Mishcare de indepartare a unui membru de axul median al corpului.

abdúctzie s.f. 1 (fiziol.) Mishcare executata de un mushchi abductor. 2 Stare atitudine rezultata din mishcarea abductoare opusa adductziei. • pl. i. g.d. iei. / <fr. abduction lat. abductiō ōnis <ab „indepartat de” ductĭo onis <ducĕre „a duce a indeparta”.

ABDÚCTZIE s. f. Mishcare efectuata de un mushchi abductor. Din fr. abduction.

ABDÚCTZIE s.f. Mishcare produsa de mushchiul abductor. [Cf. fr. abduction lat. abductio].

abdúctzie s. f. mishcare de indepartare a unui membru de planul de simetrie a corpului. (< fr. abduction lat. abductio)

ABDÚCTZIE ~i f. Mishcare facuta de un mushchi abductor. /<fr. abduction lat. abductio ~onis

abductziune sf vz abductzie

*abductziúne f. (lat. abdúctio ónis). Anat. Actziunea de a trage la o parte cum fac mushchii abductori. SHi úctzie shi úcere.

abdúctzie (tzie) s. f. art. abdúctzia (tzia) g.d. abdúctzii art. abdúctziei; pl. abdúctzii art. abdúctziile (tzii)

abdúctzie s. f. (sil. tzie) art. abdúctzia (sil. tzia) g.d. art. abdúctziei; pl. abdúctzii

abductzie