O definiție pentru abducere
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
abdúcere s. f., g.-d. art. abdúcerii
Intrare: abducere
abducere infinitiv lung
| infinitiv lung (IL107) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
abduce, abducverb
- 1. A duce (de undeva); a lua, a apuca altă cale. DEXI MDN '00
etimologie:
- abducĕre. DEXI MDN '00
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.