abandon sn [At: I. PANTZU C. 287 / Pl: ~uri / E: fr abandon it abbandono] 1 Renuntzare la ceva. 2 (Spc; Spt) Renuntzare a unui concurent la continuarea probei in care este angajat. 34 (Jur; is) ~ de familie Parasirea familiei mai ales a copiilor de catre persoana care are obligatzia legala de intretzinere.

abandón s.n. 1 (jur.) Parasire a copiilor a familiei etc. de catre persoana care are obligatzia legala de intretzinere. Abandonul de minori intra sub incidentza penala. 2 Renuntzare la un bun sau la un drept. Au ramas fara case nu in urma unui abandon ci prin abuzurile unor legi nedrepte. 3 Renuntzare a unui concurent la participarea sau la continuarea participarii intro proba sportiva. 4 Parasire a unei nave aflate in pericol de scufundare. • pl. uri. / <fr. abandon.

ABANDÓN s. n. (Jur.; frantzuzism) Renuntzare la un bun sau la un drept. Abandonul marfurilor asigurate. ♦ Parasire abandonare de catre cineva a copiilor sau a familiei care cadeau in sarcina sa. ♦ Parasirea unei competitzii sportive de catre un concurent.

ABANDÓN s. n. Renuntzare la un bun sau la un drept. ♦ Parasire de catre cineva a copiilor sau a familiei. ♦ Renuntzarea unui concurent la continuarea probei intro intrecere sportiva. Fr. abandon.

ABANDÓN s.n. Renuntzare definitiva parasire fara intentzia de a reveni la ceva. ♦ (Sport) Renuntzare a unui concurent la continuarea probei in care este angajat. ◊ Abandon familial = parasire a copiilor sau a familiei. [Pl. nuri. / < fr. abandon].

abandón s. n. parasire renuntzare. ◊ ~ familial = parasire a copiilor a familiei. ♦ (sport) retragere dintro competitzie. (< fr. abandon)

abandón abandonuri s.n. Faptul de a abandona parasire; renuntzare.

ABANDÓN ~uri n. 1) v. A ABANDONA. 2) Renuntzare a unui concurent de a continua o proba in care este angajat. ◊ ~ de familie parasirea familiei a copiilor de catre persoana care are obligatzia legala de ai intretzine. /<fr. abandon

*abandón n. pl. urĭ (fr. abandon). Barb. Jur. Parasire. Cedarea unuĭ lucru.

abandón s. n. pl. abandónuri

abandón s. n. pl. abandónuri

ABANDÓN s. abandonare parasire. (~ul familiei.)

ABANDON s. abandonare parasire. (~ familiei.)

ABANDON (< fr.) s. n. 1. Faptul de a renuntza la ceva de a parasi ceva sau pe cineva. ♦ A. de familie = infractziune care consta in savirshirea de catre persoana care are obligatzia legala de intretzinere fatza de cei indreptatzitzi la aceasta a uneia din urmatoarele fapte: a) parasirea alungarea sau lasarea fara ajutor expunindul la suferintze fizice shi morale; b) neindeplinirea cu reacredintza a obligatziei de intretzinere prevazuta prin lege; c) neplata cu reacredintza a pensiei de intretzinere stabilita pe cale judecatoreasca. ♦ A. economic = parasirea unor bunuri materiale proprietate particulara obshteasca sau de stat (ex.: parasirea navelor naufragiate care dupa o anumita perioada intra in proprietatea statului in ale carui ape terit. au fost abandonate). 2. (SPORT) Renuntzare a unui concurent de a continua participarea la o proba in care este angajat.