vâlcea [At: (a. 1519) MIHĂILĂ, D. / V: (îvp) văl~, (reg) vălceauă, ~oă, ~uă / Pl: ~ele / E: ml *vallicella (=vallicula) cf vălicică] 1 sf Vale² (1) îngustă și puțin adâncă, cu fundul aproape plat și cu versantele în pantă ușoară Si: vâlcică (1), (pop) vâlcel (1). 2 sf (Pex) Regiune de șes care se află sub nivelul ținuturilor din jur Si: vâlcică (2). 3 sf (Pex) Drum care străbate o depresiune (1) Si: vâlcică (3). 4 sf (Reg) Prăpastie. 5 sf (Îvp) Apă curgătoare (de mici dimensiuni) Si: vâlcică (5), (pop) vâlcel (2). 6 sf Albia unei ape curgătoare (de mici dimensiuni) Si: vâlcică (6), (pop) vâlcel (3). 7 av (Fig) În cantitate mare, ca un șuvoi. 8 sf Pârâul morii.

Vâlcea f. județ așezat în partea de N. a Olteniei, pe malul drept al Oltului: 230.000 loc. Cap. Râmnicul-Vâlcei (Vâlcean).

Vâlcea n. l. vâlceán (Menționat în capitolul Nume proprii geografice și nume de locuitori).