Jamaica f. una din Antilele engleze: 900 mii. loc la S. de Cuba cap. Kingston. Zahar cafea lemn de bacan.

Jamáica (insula stat) (mai) s. propriu f. g.d. Jamáicai

JAMAICA [dʒəméikə] stat in America Centrala insulara ocupand insula cu acelashi nume (a treia insula k marime dupa Cuba shi Hispaniola) din Arh. Antilele Mari in centrul M. Caraibilor; 102 mii km²; 273 mil. loc. (1994). Limba oficiala: engleza (se vorbeshte shi spaniola). Religia: protestantzi (anglicani baptishti metodishti) 75% catolici 5% hindushi islamici. Cap.: Kingston. Orashe pr.: Montego Bay Spanish Town May Pen. Este impartzit in 14 parohii (parishes). Insula alungita pe directzie EV are un relief de coline calcaroase putzin inalte cu aspect de podish (2/3 din supr. sa) care coboara spre tzarmuri in campii litorale inguste. In N shi E exista culmi muntoase alcatuite din roci vechi (Blue Mountains) care culmineaza in vf. Blue Mountain (2.256 m). Clima tropicaloceanica in reg. joase (2730°C temp. medii anuale) shi aproape temperata in in reg. inalte. Precipitatzii bogate in partea orientala (c. 5.000 mm anual) shi reduse in cea occidentala (c. 1.000 mm). Numeroase cicloane tropicale. Padurile tropicale cu esentze valoroase (indeosebi in N) ocupa 278% din terit. tzarii mangrovele se extind dea lungul tzarmurilor iar vegetatzia semiarida (cactushi) in S. Fauna saraca in mamifere dar bogata in amfibieni shi molushte (500 specii). Economie bazata pe minerit agricultura shi turism. Mari expl. de bauxita (118 mil. t 1994 locul 3 pe glob 10% din totalul mondial shi cel mai mare exportator mondial) care contribuie cu peste 20% din PNB (impreuna cu alumina). Expl. de gips shi calcare. Agricultura (20% din populatzia ocupata dar mai putzin de 10% din PNB) este dominata de cultura trestiei de zahar (28 mil. t 1994) arbori de cafea shi cacao bananieri citrice papaya Persea americana (fructul avocado) mango tutun batate igname manioc cereale shi legume (toate cultivate pe 241% din supr. tzarii). Pashunile detzin 186% din terit. tzarii; se cresc bovine porcine caprine pasari. Pescuit intens. Ind. prelucratoare (peste 10% din populatzia activa shi 14% din PNB) produce: energie electrica alumina (33 mil. t 1994 locul 3 pe glob) produse petroliere ciment anvelope tzesaturi de bumbac incaltz. produse alimentare (zahar 219 mii t 1993 tzigarete conserve rom. produse lactate). C. f. (1993): 401 km. Cai rutiere: 166 mii km (din care 5 mii km asfaltatzi). Moneda: 1 jamaican dollar = 100 cents. Turism in plina dezvoltare (16 mil. vizitatori 1993 20% din venitul natzional locul 2 in privintza devizelor): capitala cu monumentele sale istorice (cetatea Rockford King’s House biserica St. Thomas) tzarmul nordic cu statziunile balneoclimaterice Montego Bay Ocho Rios Port Antonio zona montana din jurul vf. Blue Mountain. Balantza economica dezechilibrata in principal din cauza importului de combustibili. Export (1994): bauxita shi alumina (c. 75%) zahar rom banane cafea legume shi fructe. Import (1994): combustibili (c. 33%) mashini utilaje shi echipament ind. materii prime sh.a. Istoric. Locuita de indienii arawak care i spuneau Xayamaca ins. a fost descoperita de Columb in 1494 care a denumito Sfantul Iago. Colonizata de Spania incepand cu sec. 16 a trecut de la mijlocul sec. 17 in stapanirea Marii Britanii. Dupa exterminarea inca din sec. 16 a populatziei bashtinashe pe plantatziile de trestie de zahar indigo shi cafea sunt adushi sclavi din Africa J. devenind supa 1713 marea piatza de sclavi negri a Americii de Sud. In 1866 Parlamentul englez emite pentru colonia J. un act constitutzional. La sfarshitul sec. 19 a inceput patrunderea capitalului american care sa intensificat mai ales dupa primul razboi mondial. K urmare a creshterii mishcarii de eliberare natzionala J. obtzine (1944) o noua constitutzie iar in 1953 autonomie interna. Membra (19581962) a Federatziei Indiilor de Vest J. are din 1959 drept de autoguvernare. In 1962 se retrage din federatzie provocand destramarea acesteia shi se proclama stat independent in cadrul Commonwealthului. Scena politica este dominata de doua partide unul socialist (Partidul Laburist lideri: Michael Manley primmin. 19721980 shi 19891992 shi Percival J. Patterson din 1992) shi unul conservator (Partidul Natzional ash Poporului). J. este monarhie constitutzionala; sheful statului este de iure suveranul Marii Britaii reprezentat de un guvernator general. Activitatea legislativa este exercitata de un parlament bicameral condus de liderul partidului majoritar in Camera.