Dunare f. numita de Greci Ister shi de Romani Danubius cel mai insemnat fluviu al Europei centrale izvoreshtze din muntzii Schwarzwald (Ducatul de Baden) trece prin Viena BudaPesta shi Belgrad; apoi strabatand Portzile de fier desparte Muntenia de Serbia shi de Bulgaria uda porturile Severin Giurgiu Braila shi Galatzi shi se varsa in Marea Neagra prin trei guri dupa ce a primit peste 120 rauri in cursui de 2860 km. De la 1919 Dunarea a devenit un fluviu internatzional. [Derivat dintr’un primitiv; Duna (ung. DUNA slav. DUNAVŬ) cu aceeash finala analogica k in (aiu)re].

Dunaredejos f. eparhie episcopala cu reshedintza la Galatzi shi a carii autoritate se intinde peste judetzele Covurluiu Braila Tulcea shi Constantza.

!Dunarea (fluviu) s. propriu f. art. neart. Dunare (pe ~) g.d. art. Dunarii

*Dúnarea (nume de fluviu) s. propriu f. g.d. Dúnarii

scrumbíedeDúnare (peshte) s. f. g.d. art. scrumbíeideDúnare; pl. scrumbíideDúnare

scrumbíe de Dúnare s. f. + prep. + s. pr. f.

DUNAREA (DONAU DUNA DUNAI DUNAJ sau DUNAV) fl. in Europa al doilea k dimensiuni shi debit (dupa Volga); 2.860 km. Bazinul hidrografic are o supr. de 817 mii km² din care 2217 mii km² (27%) pe terit. Romaniei. Izv. din Mtzii Padurea Neagra (Schwartzwald) prin paraiele Breg shi Brigach care confl. la Donaueschingen strabate de la V la E partea de S a Germaniei traverseaza apoi reg. de NE a Austriei dupa care formeaza pe o portziune granitza cu Ungaria. In aceasta zona se afla in constructzie barajul hidrocentralei Gabacikova intre Hrušov (Slovacia) shi Dunakiliti (Ungaria). Dupa ce separa Mtzii Borzsöny de Mtzii Pilis prin defileul Portzile Višegrádului la N Ungariei ishi schimba brusc cursul catre S (la Vác) drenand partea centralvestica a Ungariei apoi formeaza granitza dintre Croatzia shi Iugoslavia shi intra in Romania la Baziash. In continuare face granitza cu Iugoslavia pana la raul Timok iar de aici pana in dreptul localit. Silistra formeaza hotarul cu Bulgaria. De la Silistra pana la confl. cu Prutul D. curge numai pe terit. Romaniei iar de aici pana la gura bratzului Chilia formeaza granitza cu Rep. Moldova shi Ucraina. Sectorul superior (de la izvoare pana la Viena) este tipic montan cu o vale ingusta shi adanca cu pante abrupte. Latzimea D. pana la Ulm oscileaza intre 20 shi 100 m de la Ulm la Viena intre 100 shi 350 m iar viteza de curgere este de 128 m/s. Sectorul mijlociu (de la Viena la Baziash) ocupa campia slab accidentata a Panoniei. Valea este larga cu albie meandrata shi lunca bine dezvoltata. Viteza curgere este 0311 m/s cu exceptzia zonei defileului Portzile Višegradului unde valea se ingusteaza pana la 0615 km iar viteza curentului creshte la 2247 m/s. Sectorul inferior romanesc (de la Baziash pana la varsare) in lungime de 1.075 km incepe cu un defileu lung de 144 km care strabate Carpatzii avand pe o portziune numita Cazane caracter de vale transversala cu versantzi calcaroshi abruptzi. In sectorul Portzile de Fier intre localit. Gura Vaii shi Šip sa construit (19641971) in colaborare cu Iugoslavia nodul hidroenergetic shi de navigare Portzile de Fier I care cuprinde shi o mare hidrocentrala cu o putere instalata de 2.100 MW (hidrocentrala de pe malul romanesc are 1.050 MW). In aval de aceasta tot k urmare a colaborarii intre Romania shi Iugoslavia a fost data in folosintza in 1985 hidrocentrala Portzile de Fier II (8 grupuri energetice cu o putere instalata totala de 216 MW) amplasata in dreptul localit. Ostrovu Mare jud. Mehedintzi shi Mihailovac (Iugoslavia). In zona com. Gogoshu se afla in constructzie o hidrocentrala aditzionala (54 MW) apartzinand numai Romaniei. Intre DrobetaTurnu Severin shi Calarashi D. se largeshte lunca populata cu lacuri dezvoltanduse shi ea mai ales pe malul stg. In cadrul albiei exista shi ostroave vechi neinundabile. De la S de Calarashi shi pana la Harshova intre bratzul Borcea la V shi D. Veche la E se intinde Balta Ialomitzei (zona in care in 1987 a fost dat in folosintza un complex de poduri feroviare shi rutiere precum shi un sector de autostrada ce leaga Muntenia de Dobrogea pe o ruta mult mai scurta; tot in aceasta reg. la Cernavoda D. e legata de Marea Neagra prin Canalul DunareMarea Neagra). De la N de Harshova shi pana la Braila intre D. shi D. Veche se afla Balta Brailei (azi asanata). In dreptul com. Giurgeni a fost dat in folosintza (22 dec. 1970) un pod rutier ce asigura legatura intre Bucureshti shi Constantza. De la Braila pana la primul ceatal (ceatalul Chiliei) unde se desparte in bratzele Chilia shi Tulcea D. curge pe o singura albie cu coturi mari (Cotul Pisicii) care favorizeaza formarea zapoarelor. Ad. ei atinge 24 m iar fundul coboara sub nivelul marii. In aval de municipiul Tulcea bratzul Tulcea se desparte din nou la al doilea ceatal (ceatalul Sf. Gheorghe) formand bratzele Sulina shi Sf. Gheorghe astfel incat D. se varsa in Marea Neagra prin trei guri pr. (Chilia Sulina shi Sf. Gheorghe) care formeaza Delta Dunarii. Regimul hidrologic al D.este complex. Anual D. aduce in Marea Neagra in medie un debit de apa de 65 mii m³/s shi 665 mil. t aluviuni. Pe anumite portziuni D. ingheatza in iernile aspre. Are peste 300 de afl. dintre care cei mai importantzi sunt: Inn Morava Váh Hron Drava Sava Tisa Timish Jiu Olt Argesh Ialomitza Siret Prut sh.a. Este navigabila de la Ulm (Germania) shi pana la varsare in Marea Neagra. Canalele RinMainDunare (dat in folosintza la 25 sept. 1992) shi DunareMarea Neagra (26 mai 1984) asigura legatura navigabila intre Marea Nordului shi Marea Neagra (3.500 km). Porturi pr.: Ulm Linz Viena Bratislava Budapesta Belgrad DrobetaTurnu Severin Giurgiu Calarashi Braila Galatzi Tulcea. Denumiri antice: Danubius Istros Donaris (denumirea getodaca). V. Comisura Dunarii.

CANALUL DUNAREMAREA NEAGRA cale navigabila in SE Romaniei care uneshte fl. Dunarea cu Marea Neagra scurtind drumul navelor spre Constantza cu c. 400 km shi asigurind irigarea a peste 200.000 de ha teren. Proiecte de realizare a unui asemenea canal dateaza de la mijlocul sec. 19. Lucrarile au inceput in 1949 acestea constituind un mijloc de exterminare a detzinutzilor politici care au fost folositzi k principala fortza de munca. Sistate in 1955 lucrarile au fost reluate in 1975 dupa un alt proiect. Canalul dat in folosintza la 26 mai 1984 strabate Pod. Dobrogei de Sud de la V la E fiind axat in mare parte pe fosta vale Carasu. Porturi: Cernavoda Medgidia Basarabi Agigea. Lungime totala: 642 km; latzime la baza: 70 m la suprafatza 110140 m; adincimea: 7 m; pescaj maxim admis: 55 m. La capete canalul este prevazut cu ecluze (Cernavoda shi Agigea) fiecare avind doua incinte care asigura navigatzia in ambele sensuri; este traversat de shapte poduri (trei rutiere trei feroviare shi unul mixt). Volumul de trafic care il poate prelua anual este de c. 75 mil. t marfuri asigurinduse trecerea navelor fluviale shi a celor maritime de dimensiuni mici. Constituie o importanta cale navigabila europeana permitzind o legatura mai directa intre Marea Neagra shi Marea Nordului prin Canalul RinMainDunare precum shi cu Marea Baltica prin Canalul OderElba. O derivatzie Poarta AlbaNavodariMidia in lungime de 266 km (ad.: 55 m) a fost construit in 19841987.

COMISIA DUNARII organizatzie internatzionala guvernamentala cu sediu la Budapesta creata in 1948 in scopul coordonarii shi executarii unor lucrari de interes comun pe cursul navigabil al Dunarii precum shi al stabilirii unor reglementari unitare de navigatzie shi a unor recomandari pentru unificarea regulilor vamale shi sanitare. Membri fondatori: Bulgaria CehoSlovacia Iugoslavia Romania Ucraina Ungaria shi U.R.S.S. (Austria a aderat in 1960 iar din 1957 Germania are statutul de observator).

DUNAREA VECHE bratz navigabil al Dunarii inferioare intre Giurgeni shi Braila limitand la E Balta Brailei. Prin el se scurg 20% din apele fl. Cunoscut shi sub numele de Bratzul Macin.

REZERVATZIA BIOSFEREI DELTA DUNARII (RBDD) (statut acordat de Comitetul UNESCO „Omul shi Biosfera” incluzand shi delta secundara a Chiliei de pe terit. Ucrainei); este in acelashi timp Zona umeda de importantza internatzionala desemnata de secretariatul conventziei Ramsar shi Sit al patrimoniului natural universal recunoscut de UNESCO. Cuprinde in intregime Delta Dunarii complexul lacustru Razim Sinoie inclusiv grindul Chituc cu apele litorale aferente (pana la izobata de 20 m) shi lunca Dunarii incepand de la Cotu Pisicii. Partea romaneasca are administratzie proprie. Intra in jud. Tulcea (cea mai mare parte) shi Constantza (grindurile Lupilor Chituc Saiele lacurile Sinoie Istria shi Nuntashi). Vegetatzia are un caracter predominat higrofil (stufarishuri zavoaie de salcie shi plop) dar pe grinduri se afla shi vegetatzie psamofila shi de saratura iar pe grindurile Letea shi Caraorman paduri de stejar in amestec cu frasin cu frunza ingusta (Fraxinus angustifolia) shi frasin pufos (F. pallissae) ulm plop cu abundente plante agatzatoare (carpen de padure vitza salbatica Periploca graeca). Se remarca shi plantele acvatice Trapa natans Aldrovanda vesiculosa Utricularia vulgaris Stratiotes aloides plante higrofile k Dryopteris thelipteris Acorus calamus Calla palustris. Fauna bogata shi diversa incluzand numeroase pasari oaspetzi de vara de iarna shi de pasaj (pe teritoriul Deltei de intersecteaza mai multe rute de migratzie) dintre care cea mai mare colonie de pelicani din Europa. Se intalnesc aici pelicanul comun shi pelicanul cretz ambele specii fiind ocrotite gasca polara cu gatul roshu Branta ruficollis care ierneaza numai in Delta Dunarii shi pe litoralul sudic al M. Caspice (venind din tundra din Siberia centrala) lebede cormorani (peste 60% din populatzia mondiala de cormoran mic) egrete (70% din populatzia europeana de egreta mare) tziganush lopatar erete de stuf etc. Mamifere: vidra nurca pisica salbatica mistretzul vulpea shi doua specii patrunse de curand in fauna tzarii cainele enot shi bizamul. Dintre peshti deosebit de valoroshi sunt sturionii morunul cega nisetrul pastruga. Cuprinde shi numeroase zone de conservare speciala (rezervatzii shtiintzifice): saraturile Murighiol cu colonii de sternide piciorong ciocintors rezervatzia Roshca Buhaiova cu colonii de pelican comun Padurea Letea (Hasmacu Mare) grindul shi lacul Raducu cu vegetatzia psamofila lacul Nebunu cu ihtiofauna specifica complexul Vatafu Lunguletz loc de cuibarit pentru starcul pitic shi cormoranul mic in colonii mixte de ardeie padurea Caraorman cu exemplare monumentale de stejari vultur codalb corb arinishul Erenciuc singurul loc din delta unde se dezvolta abundent aninul negru loc de cuibarit pentru vulturul codalb insula Popina loc important de popas pentru pasarile migratoare shi de cuibarit pentru califarul alb complexul Sacalin Zatoane loc de cuibarit pentru lebada muta cea mai mare colonie de chire de mare pasari limicole califar (ins. Bisericutza) laride sternide poc de popas shi hranire pentru oaspetzi de iarna refugiu diurn pentru Branta ruficolis capul Doloshman cu ruinele unei importante cetatzi grecoromane loc important pentru protectzia dihorului patat shi a sharpelui Coluber jugularis lacul Porcoava cu o colonie mixta de starci tziganushi egrete cormorani mici lacul Belciug favorabil unor peshti periclitatzi (caracuda linul vaduvitza) shi in stufariile din jur pentru cuibaritul cocorului lacul Rotundu tipic pentru biocenoze adaptate la amplitudini mari ale undelor de viitura grindul Chituc cu vegetatzie de nisipuri saraturate loc de iernat al pasarilor grindul Lupilor punct de popas important in perioada migratziei de toamna complexul Corbu Nuntashi Histria cetatea Histria. In afara acestor arii strict ocrotite sunt admise activitatzi considerate traditzionale: pescuit vanatoare (cu respectarea unor restrictzii) ecoturism recoltarea de mica amploare a stufului piscicultura shi chiar activitatzi agricole limitate. In trecut Delta Dunarii a fost afectata de unele actziuni de „valorificare” inadecvate recoltarea excesiva a stufului cu mijloace mecanizate realizarea de desecari in „incinte indiguite” pentru extinderea terenurilor cultivate etc. Pericole ce se mentzin constant sunt braconajul shi supraexploatarea resurselor piscicole.