Carpatzi pl. (numitzi astfel dupa tribul dac al Carpilor) lantz de muntzi cari strabat Cecoslovachia Ungaria shi Romania: ei incep la PortziledeFier shi se termina la muntele PiatraRoshie din judetzul Suceava pe o intindere de 700 km. pentru Romania. Lungimea lor totala dela muntzii Sudetzi pana la PortziledeFier este de 1450 km. Cel mai inalt pisc in Muntenia este Negoiul (2550 m.) iar in Moldova Ceahlaul (1906 m.).

Negri (Muntzii) pl. numitzi Carpatzii centrali vin din Galitzia si Bucovina despartzind basinul Siretului de al Prutului.

CARPATZI societate patriotica (18921918) cu sediul la Bucureshti infiintzata de un grup de transilvaneni cu filiale in principalele orashe ale Regatului. A desfashurat o activitate intensa de combatere a politicii de deznatzionalizare a romanilor din Imp. AustroUngar. Initzial sa numit Iridenta romana.

CARPATZI sistem montan european reprezentind continuarea estica a Mtzilor Alpi. La Bratislava in E Bazinului Vienei Dunarea il desparte de ultimele prelungiri ale Alpilor (Mtzii Leitha) iar in cealalta extremitate dupa ce au descris un arc uriash lung de peste 1.300 km culoarul TimokNišava il separa din nou de asta data de Balcani. Formarea sistemului a inceput prin mishcarile tectonice din faza de orogeneza austrica (Mezocretatic) care au dus la cutarea zonei interne a C. shi au antrenat in unele sectoare portziuni din fundamentul cristalin acoperite de cuverturi sedimentare mezozoice suprapunanduse reg. inconjuratoare (autohtone) sub forma pinzelor de shariaj (ex. in Mtzii Tatra Mtzii Paring shi Masivul RetezatGodeanu). Cristalinul shi sedimentarul mezozoic al Pinzei Getice shi al Autohtonului au fost apoi strins cutate shi fragmentate. In Paleocen (faza laramica) are loc o ridicare generala a zonei centrale a C. shi retragerea definitiva a apelor marine din aceasta zona. La sfirshitul Paleogenului in mishcarea de ridicare shi de cutare este antrenata shi zona exterioara (a flishului) care se alatura zonei muntoase mai vechi. In Neogen sau produs puternice eruptzii vulcanice care au dus la formarea celui mai lung lantz vulcanic din Europa situat pe rama interioara a arcului carpatic. La exteriorul sistemului montan sa format cea mai noua unitate de orogen a C. Subcarpatzii o data cu care sa produs shi o inaltzare in bloc a intregului masiv. Caracteristica pentru C. este prezentza platformelor de eroziune rezultate in urma actziunii agentzilor modelatori externi shi a ridicarilor succesive pe verticala. Deshi nu exista ghetzari actuali urmele glaciatziunii cuaternare sint evidente in relieful culmilor inalte (Tatra Černogora Rodna Fagarash Retezat sh.a.) prin circuri custuri vai glaciare etc. In afara glaciatziunii de tip alpin C. au suferit shi influentza ghetzarului scandinav care a patruns pe vai largindule shi lasind acumulari de morene. Cu exceptzia zonei flishului slab fragmentata shi cu alt. reduse C. sint strabatutzi transversal de numeroase riuri. Din punct de vedere fizicogeografic se impart in trei grupe pr.: C. NordVestici C. Centrali shi C. SudEstici. 1. Carpatzii NordVestici se intind intre Dunare (Bratislava) shi Biała (afl. al Dunajecului) din SV Poloniei. Structura shi morfologia sint complicate existind atit masive cristaline cit shi eruptive puternic afectate de eroziune. Se intilnesc numeroase culmi paralele alcatuite din flish separate prin depresiuni alungite de natura tectonica sau sculpturala. Alt. medii: 1.0001.400 m depashind foarte rar 2.000 m. Totushi in aceasta grupa se afla Tatra cel mai inalt masiv cristalin din intregul sistem montan carpatic (2.663 m in vf. Gerlachovka) cu forme glaciare bine dezvoltate shi pastrate. La S de Tatra intre riurile Váh shi Hron se gaseshte masivul cristalin Tatra joasa care culmineaza in vf. Dumbier (2.043 m) coborind la periferie sub 1.000 m. Un culoar tectonic miocen orientat EV shi drenat de riul Hron desparte muntzii din N de Mtzii Metaliferi ai Slovaciei muntzi joshi (alt. max.: 1.477 m) generatzi de vulcanismul neogen. Prin eroziunea conului vulcanic sau format o serie de neckuri shi bazine. Ocolind Tatra Inalta pe la N se desfashoara C. flishului. Ei incep la Dunare (Bratislava) prin C. Mici (alt. max.: 768 m) in a caror axa apare fundamentul cristalin shi se continua cu C. Albi mai inaltzi (c. 1.000 m) shi mai largi cuprinzind numeroshi martori din calcare jurasice shi cu Beskizii Slovaciei muntzi mijlocii (1.725 m alt. max. in vf. Babia Gora) avind mare largime shi o structura asemanatoare Obcinelor Bucovinei. 2. Carpatzii Centrali constituie o unitate bine individualizata care separa C. NordVestici de cei SudEstici. Ei se desfashoara intre Biała shi culoarul RikaSviča. In relieful lor cu alt. ce depashesc rar 700800 m sint caracteristice culmile paralele constituite din flish in alternantza cu cimpulunguri fragmentate de vai transversale slab adincite. Au aspect colinar de muncei cu interfluvii largi pante domoale shi trecatori joase de obirshii. Catre N C. Centrali trec prin intermediul unor pinteni din gresie in dealurile precarpatice care le domina cu 200300 m. Catre Depr. Panonica din sud trecerea se face prin doua shiruri de maguri (7001.000 m) reprezentind neckurile shi masivele vulcanice ale Mtzilor Vihorlat care incadreaza o depr. subcarpatica. 3. Carpatzii SudEstici se desfashoara intre culoarele RikaSviča la N shi TimokNišava la S avind cea mai mare extindere pe terit. Romaniei shi unde se deosebesc trei sectoare: C. Orientali C. Meridionali shi C. Occidentali. Carpatzii Orientali se intind k unitate morfologica de la hotarul de N al Romaniei pina la valea Prahovei iar k structura geologica pina in valea Dimbovitzei. Sint alcatuitzi din trei zone geologice dispuse paralel: zona flishului (in E) cristalinomezozoica (in centru) shi vulcanica (in V). Alt. max.: 2.303 m (vf. Pietrosu Rodnei). Se caracterizeaza prin dispunerea paralela a culmilor numeroase pasuri (Prislop Bicaz GhimeshPalanca Bratocea Buzau Predeal etc.) sint bine impaduritzi shi au depr. interioare; alcatuiesc principala zona forestiera a tzarii. Zacaminte de petrol sare min. de mangan fier cupru sulf etc. Resurse hidroenergetice. Zone turistice (masivele Rodnei Rarau Ceahlau Cheile Bicazului Lacul Roshu Lacul Sf. Ana etc.). Partea de S a Carpatzilor Orientali cuprinsa intre valea Oituzului valea Prahovei shi Depr. Brashov se individualizeaza k o unitate aparte (Carpatzii Curburii). Carpatzii Meridionali se intind k unitate morfologica de la valea Prahovei pina la culoarele TimishCerna shi BistraStrei iar k unitate geologica de la Dimbovitza la Dunare. In alcatuirea lor intra k unitatzi tectonice Autohtonul shi Pinza Getica. Predomina shisturile cristaline care au determinat masivitatea lor cu o cuvertura de calcare cretacice (uneori organogene) ce dau forme de relief spectaculoase. Se caracterizeaza prin existentza unor noduri orohidrografice a unui numar redus de depr. intramontane shi de pasuri de culme (Bran Vilcan) shi trecatori de vale (Lainici Turnu Roshu). Prezinta frecvente urme glaciare in zona crestelor inalte. Alt. max.: 2.544 m (vf. Moldoveanu). Importante zacaminte de carbuni min. de fier mica grafit. Turism in masivele Bucegi Fagarash Retezat etc. Carpatzii Occidentali se intind intre Dunare la S shi Somesh la N constituind o sinteza geologica a celorlalte sectoare carpatice. Valea Mureshului i imparte in doua grupe pr.: Mtzii Apuseni in N mai inaltzi shi Mtzii Banatului shi Poiana Rusca in S. Au un relief de culmi domoale cu un ansamblu de nivele de eroziune etajate puternic fragmentate de depresiunigolf care patrund adinc in masa muntoasa. Nuclee de shisturi cristaline shi granite alterneaza cu depozite sedimentare strabatute de roci eruptive. Prezentza calcarelor a favorizat aparitzia fenomenelor carstice. Nodurile orografice au aspect de muntzibloc fara urme glaciare separate prin depr. tectonice de tip golf. Alt. max.: 1.849 m (vf. Curcubata Mare). Zacaminte de bauxita min. de aur shi argint. Obiective turistice: Cheile Turzii Carashului Nerei peshterile Scarishoara Meziad Focul Viu Cetatzile Ponorului.

Geniul Carpatzilor expr. (iron.) porecla data in timpul vietzii lui Nicolae Ceaushescu.