2 definiții pentru BCA
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
BCA s. n. Material de construcție (folosit pentru lucrări de zidărie și de hidroizolații). [Pr.: beceá] – Abr. din B[eton] C[elular] A[utoclavizat].
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
BCÁ [cit. be-ce-á] s. n., art. BCA-ul
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de Laura-ana
- acțiuni
Intrare: BCA
- pronunție: be-ce-a
| substantiv neutru (N24--) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
BCAsubstantiv neutru
- 1. Material de construcție (folosit pentru lucrări de zidărie și de hidroizolații). DEX '09
etimologie:
- B[eton] C[elular] A[utoclavizat] DEX '09
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.