opțiuni
  • info

10 definiții pentru țigăncușă

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ȚIGĂNCÚȘĂ, țigăncușe, s. f. Diminutiv al lui țigancă; țigăncuță. – Țigancă + suf. -ușă.

ȚIGĂNCÚȘĂ, țigăncușe, s. f. Diminutiv al lui țigancă; țigăncuță. – Țigancă + suf. -ușă.

țigăncușă sf [At: TDRG / Pl: ~șe, (reg) ~și / E: țigancă + -ușă] 1-4 (Șhp) Țigancă (1-3) (mică și drăguță). 5 Epitet pentru o persoană tânără, foarte brunetă. 6 (Bot; reg; mpl; îf țigăncuși) Crăițe (Tagetes erecta, Tagetes patula). 7 (Orn) Vrabie (Passer domesticus). 8 (Orn) Sticlete (Carduelis elegans). 9 (Orn) Pescăruș (Cinclus cinclus). 10 (Mun; Olt; mai ales art) Numele unui dans popular nedefinit mai îndeaproape. corectată

ȚIGĂNCÚȘĂ, țigăncușe, s. f. Diminutiv al lui țigancă; p. ext. tînără foarte brună. Am văzut-o de cîteva ori. O țigăncușă foarte nostimă. C. PETRESCU, Î. II 24.

ȚIGĂNCÚȘĂ ~e f. reg. (diminutiv de la țigancă) Plantă erbacee decorativă cu tulpina erectă, cu frunze dințate, și flori de culoare galbenă-roșiatică, cu miros pătrunzător; vâzdoagă; crăiță. /țigancă + suf. ~ușă

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

țigăncúșă s. f., art. țigăncúșa, g.-d. art. țigăncúșei; pl. țigăncúșe

țigăncúșă s. f., art. țigăncúșa, g.-d. art. țigăncúșei; pl. țigăncúșe

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

ȚIGĂNCÚȘĂ s. țigăncuță.

ȚIGĂNCUȘĂ s. țigăncuță.

ȚIGĂNCÚȘE s. pl. v. crăiță, vâzdoagă.

țigăncușe s. pl. v. CRĂIȚĂ. VÎZDOAGĂ.

Intrare: țigăncușă
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • țigăncușă
  • țigăncușa
plural
  • țigăncușe
  • țigăncușele
genitiv-dativ singular
  • țigăncușe
  • țigăncușei
plural
  • țigăncușe
  • țigăncușelor
vocativ singular
  • țigăncușă
  • țigăncușo
plural
  • țigăncușelor
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

țigăncușă, țigăncușesubstantiv feminin

  • 1. Diminutiv al lui țigancă. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: țigăncuță
    • format_quote Am văzut-o de cîteva ori. O țigăncușă foarte nostimă. C. PETRESCU, Î. II 24. DLRLC
etimologie:
  • Țigancă + sufix -ușă. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.