10 definiții pentru țigănaș
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
ȚIGĂNÁȘ, țigănași, s. m. 1. (Rar) Țigănuș (1). 2. (Entom.; reg.) Scripcar. – Țigan + suf. -aș.
ȚIGĂNÁȘ, țigănași, s. m. 1. (Rar) Țigănuș (1). 2. (Entom.; reg.) Scripcar. – Țigan + suf. -aș.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
țigănaș sm [At: BUDAI-DELEANU, Ț. 128 / V: (reg) ~ăieș / Pl: ~i / E: țigan + aș] 1-2 (Șhp) Țigan (1) (mic) Si: țigănuș (1-2), (rar) țigănel (1-2), țigănică (1-2). 3 (Ent; reg) Scripcar (Saperda carcharias). 4 (Bot; Ban; lpl) Crăițe (Tagetes patula). 5 (Reg) Numele unui pește nedefinit mai îndeaproape. 6 (Reg; art) Numele unui dans popular. corectată
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ȚIGĂNÁȘ, țigănași, s. m. 1. Țigănuș. (Cu pronunțare regională) În una [din trăsuri] să suia cucoana, cuconul și arnăutul... în alta sofragiul cu talgerile, cuțitele, tacîmurile și țîgănașul clasic. RUSSO, S. 22. 2. (Entom.; regional) Plopar.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
țigăieș sm vz țigănaș
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
țigănáș (rar) s. m., pl. țigănáși
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
țigănáș s. m., pl. țigănáși
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
ȚIGĂNÁȘ s. țigănuș, (rar) țigănel.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
ȚIGĂNÁȘ s. v. plopar, scripcar.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
ȚIGĂNAȘ s. țigănuș, (rar) țigănel.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
țigănaș s. v. PLOPAR. SCRIPCAR.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
substantiv masculin (M1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular |
| |
plural |
|
țigănaș, țigănașisubstantiv masculin
-
- În una [din trăsuri] să suia cucoana, cuconul și arnăutul... în alta sofragiul cu talgerile, cuțitele, tacîmurile și țîgănașul clasic. RUSSO, S. 22. DLRLC
-
etimologie:
- Țigan + sufix -aș. DEX '98 DEX '09