5 definiții pentru șurubel
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
ȘURUBÉL, șurubele, s. n. Diminutiv al lui șurub. – Șurub + suf. -el.
ȘURUBÉL, șurubele, s. n. Diminutiv al lui șurub. – Șurub + suf. -el.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
șurubel sn [At: CREANGĂ, O. 270 / V: (reg) ~upel / Pl: ~e / E: șurub + -el] 1-2 (Pop; șhp) Șurub (1) (mic). 3 (Reg; îe) A umbla cu ~e A recurge la șiretlicuri (1).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ȘURUBÉL, șurubele, s. n. (În poezia populară) Diminutiv al lui șurub. Murgule, murguțul meu, Ce nechezi așa de greu? Ori de frîu-ți cu zăbele, Ori de scări cu șurubele? ȘEZ. I 77.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
șurubél s. n., pl. șurubéle
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
șurubél s. n., pl. șurubéle
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Intrare: șurubel
șurubel substantiv neutru
substantiv neutru (N1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
șurubel, șurubelesubstantiv neutru
- 1. Diminutiv al lui șurub. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- (În poezia populară) Murgule, murguțul meu, Ce nechezi așa de greu? Ori de frîu-ți cu zăbele, Ori de scări cu șurubele? ȘEZ. I 77. DLRLC
-
etimologie:
- Șurub + sufix -el. DEX '09 DEX '98