11 definiții pentru șuetă
din care- explicative (6)
- morfologice (2)
- relaționale (2)
- etimologice (1)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
ȘUÉTĂ, șuete, s. f. Conversație ușoară, spirituală și distractivă între prieteni. [Pr.: șu-e-] – Cf. fr. chouette.
șuetă sf [At: C. PETRESCU, C.V. 63 / P: șu-e~ / Pl: ~te / E: nct] 1 (Rar; la unele jocuri de cărți) Sumă de bani pusă în joc de cel care conduce jocul Si: banc1 (2), bancă3 (6). 2 Conversație ușoară, spirituală și distractivă între prieteni. 3 (Îlv) A sta la ~ A discuta (2).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ȘUÉTĂ, șuete, s. f. Conversație ușoară, spirituală și distractivă între prieteni. [Pr.: șu-e-] – Et. nec. Cf. fr. chouette.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de ana_zecheru
- acțiuni
ȘUÉTĂ, șuete, s. f. Conversație ușoară, spirituală și distractivă între prieteni (alcătuită mai ales din bîrfeli, povestiri de noutăți și anecdote etc.). Ne-a tras Jan o șuetă de nu mai puteam scăpa. C. PETRESCU, C. V. 63.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ȘUÉTĂ s. f. conversație ușoară, spirituală și distractivă între prieteni. (< fr. chouette)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
ȘUÉTĂ ~e f. Conversație ușoară, distractivă, între prieteni. [Sil. șu-e-] /Orig. nec.
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
șuétă (șu-e-) s. f., g.-d. art. șuétei; pl. șuéte
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
șuétă s. f. (sil. șu-e-), pl. șuéte
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
ȘUÉTĂ s. v. bancă, conversație, convorbire, dialog, discuție.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
șuetă s. v. BANCĂ. CONVERSAȚIE. CONVORBIRE. DIALOG. DISCUȚIE.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare etimologice
Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
șuétă (-te), s. f. – Problemă, temă de conversație într-un cerc, într-un grup. Fr. chouette.
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
- silabație: șu-e-tă
substantiv feminin (F1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
șuetă, șuetesubstantiv feminin
- 1. Conversație ușoară, spirituală și distractivă între prieteni. DEX '09 DEX '98 DLRLC MDN '00
- Ne-a tras Jan o șuetă de nu mai puteam scăpa. C. PETRESCU, C. V. 63. DLRLC
-
etimologie:
- chouette DEX '09 DEX '98 MDN '00