7 definiții pentru șubuliță
Explicative DEX
ȘUBULÍȚĂ, șubulițe, s. f. Diminutiv al lui șubă; șubiță. – Șubă + suf. -uliță.
ȘUBULÍȚĂ, șubulițe, s. f. Diminutiv al lui șubă; șubiță. – Șubă + suf. -uliță.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
șubuliță sf [At: TDRG / Pl: ~țe / E: șubă1 + -uliță] 1-2 (Pop; șhp) Șubă1 (1) (mică) Si: (reg) șubiță1 (1-2), șubuță (1-2).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ȘUBULÍȚĂ, șubulițe, s. f.Diminutiv al lui șubă. Avea Marcu-o sluguliță... Îmbrăcată-ntr-o șubuliță. PĂSCULESCU, L. P. 267.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Ortografice DOOM
șubulíță s. f., g.-d. art. șubulíței; pl. șubulíțe
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
șubulíță s. f., g.-d. art. șubulíței; pl. șubulíțe
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Relaționale
ȘUBULÍȚĂ s. (reg.) șubiță, șubuță. (~ îmblănită.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
ȘUBULIȚĂ s. (reg.) șubiță, șubuță. (~ îmblănită.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Intrare: șubuliță
șubuliță substantiv feminin
substantiv feminin (F1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
șubuliță, șubulițesubstantiv feminin
-
- Avea Marcu-o sluguliță... Îmbrăcată-ntr-o șubuliță. PĂSCULESCU, L. P. 267. DLRLC
-
etimologie:
- Șubă + sufix -uliță. DEX '09 DEX '98