opțiuni
  • info

9 definiții pentru știrbire

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ȘTIRBÍRE, știrbiri, s. f. Acțiunea de a (se) știrbi și rezultatul ei. – V. știrbi.

ȘTIRBÍRE, știrbiri, s. f. Acțiunea de a (se) știrbi și rezultatul ei. – V. știrbi.

știrbire sf [At: LB / V: (îvp) ~bare / Pl: ~ri / E: știrbi] 1 Pierdere a dinților la oameni și la animale Si: (reg) știrboceală. 2 Ciobire (parțială sau totală) a marginii la vase sau la alte obiecte. 3 Pierdere a unei bucăți din tăișul instrumentelor tăioase. 4 Tocire a instrumentelor tăioase. 5 (Pex; șfg) Trunchiere (5). 6 (Fig) Diminuare a valorii, a prestigiului cuiva sau a ceva Si: știrbitură (6). 7 (Fig) încălcare a unei legi, a unui drept Si: știrbitură (7).

ȘTIRBÍRE, știrbiri, s. f. Acțiunea de a (se) știrbi și rezultatul ei.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

știrbíre s. f., g.-d. art. știrbírii; pl. știrbíri

știrbíre s. f., g.-d. art. știrbírii; pl. știrbíri

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

ȘTIRBÍRE s. 1. ciobire, ciocnire. (~ a unui pahar.) 2. tocire. (~ tăișului unui cuțit.)

ȘTIRBÍRE s. v. diminuare, scădere.

ȘTIRBIRE s. 1. ciobire, ciocnire. (~ a unui pahar.) 2. tocire. (~ tăișului unui cuțit.)

știrbire s. v. DIMINUARE. SCĂDERE.

Intrare: știrbire
știrbire substantiv feminin
substantiv feminin (F107)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • știrbire
  • știrbirea
plural
  • știrbiri
  • știrbirile
genitiv-dativ singular
  • știrbiri
  • știrbirii
plural
  • știrbiri
  • știrbirilor
vocativ singular —
plural —
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

știrbire, știrbirisubstantiv feminin

etimologie:
  • vezi știrbi DEX '09 DEX '98

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.