opțiuni
  • info

9 definiții pentru înălțătură

Explicative DEX

ÎNĂLȚĂTÚRĂ, înălțaturi, s. f. (Rar) Ridicătură (de pământ); înălțime. – Înălța + suf. -ătură.

înălțătură sf [At: ODOBESCU, S. II, 224 / Pl: ~ri / E: înălța + -tură] (Rar) Ridicătură (de pământ) Si: colină1, deal (1), înălțime (6), movilă.

ÎNĂLȚĂTÚRĂ s. f. (Rar) Ridicătură (de pământ); înălțime. – Înălța + suf. -ătură.

ÎNĂLȚĂTÚRĂ s. f. (Rar) Ridicătură (de pămînt), înălțime. În marginea pădurii... pe o înălțătură, stau trei rînduri de șanțuri vechi. ODOBESCU, S. II 224.

înălțătúră f., pl. ĭ. Loc înălțat, rîdicătură. V. estradă, prispă.

Ortografice DOOM

înălțătúră s. f., g.-d. art. înălțătúrii; pl. înălțătúri

înălțătúră s. f., g.-d. art. înălțătúrii; pl. înălțătúri

Relaționale

ÎNĂLȚĂTÚRĂ s. v. dâmb, înălțime, ridicătură.

înălțătură s. v. DÎMB. ÎNĂLȚIME. RIDICĂTURĂ.

Intrare: înălțătură
înălțătură substantiv feminin
substantiv feminin (F43)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • înălțătură
  • ‑nălțătură
  • înălțătura
  • ‑nălțătura
plural
  • înălțături
  • ‑nălțături
  • înălțăturile
  • ‑nălțăturile
genitiv-dativ singular
  • înălțături
  • ‑nălțături
  • înălțăturii
  • ‑nălțăturii
plural
  • înălțături
  • ‑nălțături
  • înălțăturilor
  • ‑nălțăturilor
vocativ singular —
plural —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

înălțătură, înălțăturisubstantiv feminin

  • 1. rar Ridicătură (de pământ). DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: dâmb ridicătură înălțime
    • format_quote În marginea pădurii... pe o înălțătură, stau trei rînduri de șanțuri vechi. ODOBESCU, S. II 224. DLRLC
etimologie:
  • Înălța + sufix -ătură. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.