opțiuni
  • info

24 de definiții pentru întronare

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ÎNTRONÁRE, întronări, s. f. Acțiunea de a întrona. – V. întrona.

ÎNTRONÁRE, întronări, s. f. Acțiunea de a întrona. – V. întrona.

întronare sf [At: IORGA, L. II, 553 / V: in~, ~nire / Pl: ~nări / E: întrona] 1 Urcare pe tron ca domn, rege, împărat Si: încoronare, înscăunare, (înv) întronație. 2 (Fig) Înstăpânire. 3 Statornicire. 4 Instaurare. 5 (Fig) Așternere.

ÎNTRONÁRE s.f. Acțiunea de a întrona și rezultatul ei. [< întrona].

ÎNTRONÁ, întronez, vb. I. Tranz. și refl. 1. A (se) așeza pe tron ca domn, rege, împărat; a (se) încorona, a (se) înscăuna. 2. Fig. A deveni sau a face să devină stăpân; a (se) statornici. ♦ A (se) instaura, a (se) instala. – În + tron.

ÎNTRONÁ, întronez, vb. I. Tranz. și refl. 1. A (se) așeza pe tron ca domn, rege, împărat; a (se) încorona, a (se) înscăuna. 2. Fig. A deveni sau a face să devină stăpân; a (se) statornici. ♦ A (se) instaura, a (se) instala. – În + tron.

introna v vz întrona

întrona vtr [At: ȘINCAI, ap. DDRF / V: in~, (cscj) ~ni / Pzi: ~nez / E: în + tron] 1-2 A (se) urca pe tron ca rege, domn, împărat Si: a (se) încorona, a (se) înscăuna, (înv) a se întroniza (1-2). 3-4 (Fig) (A face să devină sau) a deveni stăpân Si: (înv) a se întroniza (3-4). 5-6 A (se) statornici. 7-8 A (se) instaura. 9-10 (Fig) A (se) așterne.

ÎNTRONÁ, întronez, vb. I. Refl. A deveni stăpîn, a se statornici; a se așterne peste tot.

ÎNTRONÁ vb. I. tr., refl. 1. A (se) așeza pe tron, a (se) înscăuna. 2. (Fig.) A (se) instala, a (se) statornici. [< în- + trona, după fr. introniser, it. intronizzare].

ÎNTRONÁ vb. tr., refl. 1. a (se) așeza pe tron, a (se) înscăuna. 2. (fig.) a (se) instala, a (se) statornici. (după fr. introniser)

A ÎNTRONÁ ~éz tranz. A face să se întroneze; a înscăuna. [Sil. în-tro-] /în + tron

A SE ÎNTRONÁ pers. 3 se ~eáză intranz. 1) (despre domnitori, regi, împărați) A se așeza pe tron; a se înscăuna. 2) A se stabili domnind; a se instaura. /în + tron

întronà v. 1. a pune pe tron; 2. a se urca pe tron.

*întronéz, v. tr. (d. tron). Instalez, pun pe tron, înscăunez: a întrona un rege, (fig.) anarhia în locu ordiniĭ.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

întronáre s. f., pl. întronări

întroná (a ~) vb., ind. prez. 3 întroneáză

întroná vb., ind. prez. 1 sg. întronéz, 3 sg. și pl. întroneáză; conj. prez. 3 sg. și pl. întronéze

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

ÎNTRONÁRE s. v. înscăunare.

ÎNTRONÁRE s. v. instaurare, stabilire.

ÎNTRONARE s. înscăunare, învestire, proclamare, ungere. (După ~ domnitorului.)

ÎNTRONÁ vb. v. înscăuna.

ÎNTRONÁ vb. v. instaura, stabili, statornici.

ÎNTRONA vb. a înscăuna, a învesti, a numi, a proclama, a pune, a unge, (înv.) a prochema, a propovădui, a striga, a vesti. (L-au ~ domnitor.)

întrona vb. v. STABILI. STATORNICI.

A întrona ≠ a detrona

Intrare: întronare
întronare substantiv feminin
substantiv feminin (F113)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • întronare
  • ‑ntronare
  • întronarea
  • ‑ntronarea
plural
  • întronări
  • ‑ntronări
  • întronările
  • ‑ntronările
genitiv-dativ singular
  • întronări
  • ‑ntronări
  • întronării
  • ‑ntronării
plural
  • întronări
  • ‑ntronări
  • întronărilor
  • ‑ntronărilor
vocativ singular —
plural —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

întronare, întronărisubstantiv feminin

etimologie:
  • vezi întrona DEX '09 DEX '98 DN

întrona, întronezverb

etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.