4 definiții pentru întreclețire

Explicative DEX

întrecleți [At: HERZ – GHER., M. IV, 205 / V: (reg) ~țî / Pzi: ~țesc / E: în- + triclet] 1 vt (Mtp; reg) A preface un om în stană de piatră. 2 vr (Fig) A se uita urât. corectată

întreclețî v vz întrecleți

Relaționale

ÎNTRECLEȚÍ vb. v. împietri, încremeni, înlemni, înmărmuri, înțepeni, petrifica.

întrecleți vb. v. ÎMPIETRI. ÎNCREMENI. ÎNLEMNI. ÎNMĂRMURI. ÎNȚEPENI. PETRIFICA.

Intrare: întreclețire
întreclețire infinitiv lung
infinitiv lung (IL107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • întreclețire
  • ‑ntreclețire
  • întreclețirea
  • ‑ntreclețirea
plural
  • întreclețiri
  • ‑ntreclețiri
  • întreclețirile
  • ‑ntreclețirile
genitiv-dativ singular
  • întreclețiri
  • ‑ntreclețiri
  • întreclețirii
  • ‑ntreclețirii
plural
  • întreclețiri
  • ‑ntreclețiri
  • întreclețirilor
  • ‑ntreclețirilor
vocativ singular —
plural —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)