5 definiții pentru înfierbântat (s.n.)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
ÎNFIERBÂNTÁT1 s. n. Înfierbântare. – V. înfierbânta.
înfierbântat1 sn [At: DA ms / Pl: ~uri / E: înfierbânta] 1 Înfierbântare (1). 2 (Imp) Ardere. 3-7 Înfierbântare (3-7). 8 (Mpp) Febră. 9-12 Înfierbântare (9-12).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ÎNFIERBÂNTÁT1 s. n. (Rar) Înfierbântare. – V. înfierbânta.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
înfierbântát (-fier-) s. n.
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
înfierbântát s. n. (sil. -fier-)
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Intrare: înfierbântat (s.n.)
- silabație: -fier-
| substantiv neutru (N29) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
înfierbântatsubstantiv neutru
- 1. Înfierbântare. DEX '09 DEX '98sinonime: înfierbântare
etimologie:
- înfierbânta DEX '09 DEX '98
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.