9 definiții pentru îmblânzitor
Explicative DEX
ÎMBLÂNZITÓR, -OÁRE, îmblânzitori, -oare, s. m. și f. Persoană care se ocupă cu îmblânzirea animalelor sălbatice dând reprezentații publice, mai ales la circ. – Îmblânzi + suf. -tor.
ÎMBLÂNZITÓR, -OÁRE, îmblânzitori, -oare, s. m. și f. Persoană care se ocupă cu îmblânzirea animalelor sălbatice dând reprezentații publice, mai ales la circ. – Îmblânzi + suf. -tor.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
îmblânzitor, ~oare [At: MINEIUL (1776) 2/2 / S și: (înv) înb~ / Pl: ~i, ~oare / E: îmblânzi + -tor] 1 smf (Spc) Persoană care se ocupă cu îmblânzirea (3) animalelor sălbatice dând reprezentanții publice, mai ales la circ. 2-3 smf, a (Persoană) care îmblânzește (3).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ÎMBLÂNZITÓR ~oáre (~óri, ~oáre) m. și f. Persoană care se ocupă cu îmblânzirea animalelor sălbatice. ~ de tigri. /a îmblânzi + suf. ~tor
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
îmblânzitor a. care îmblânzește. ║ m. domesticitor: îmblânzitor de fiare.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ÎMBLÎNZITÓR, -OÁRE, îmblînzitori, -oare, s. m. și f. Persoană care se ocupă cu îmblînzirea animalelor sălbatice. Zmeul, de cînd rămăsese închis în ostrovul său, ca leul în cușca îmblînzitorului de dobitoace, nu făcea alt decît da ocol ostrovului. POPESCU, B. II 74.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Ortografice DOOM
îmblânzitór s. m., pl. îmblânzitóri
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
îmblânzitór s. m., pl. îmblânzitóri
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Relaționale
ÎMBLÂNZITÓR s. v. dresor.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
ÎMBLÎNZITOR s. dresor. (~ de lei.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
| substantiv masculin (M1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular |
| |
| plural |
| ||
îmblânzitor, îmblânzitorisubstantiv masculin îmblânzitoare, îmblânzitoaresubstantiv feminin
- 1. Persoană care se ocupă cu îmblânzirea animalelor sălbatice dând reprezentații publice, mai ales la circ. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: dresor
- Zmeul, de cînd rămăsese închis în ostrovul său, ca leul în cușca îmblînzitorului de dobitoace, nu făcea alt decît da ocol ostrovului. POPESCU, B. II 74. DLRLC
-
etimologie:
- Îmblânzi + sufix -tor. DEX '98 DEX '09
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.