ZOÁIE, zoaie, s. f. (Pop.) Apă (cu săpun și cu leșie) rămasă de la spălatul rufelor, al vaselor etc.; apă murdară, lături. [Pl. și: zoi] – Cf. bg., ucr. zola.

zoaie s.f. (pop.; mai ales la pl.) Apă (cu săpun și cu leșie) rămasă de la spălatul rufelor, al vaselor etc.; apă murdară, lături. Zoile din albie și de pe jos (GAL.). • pl. zoi, -ie. /<sl. veche зола; cf. bg., ucr. зола.

ZOÁIE, zoi, s. f. Apă (cu săpun și cu leșie) rămasă de la spălatul rufelor, al vaselor etc.; apă murdară, lături. [Pr.: zoa-ie. - Pl. și: zoaie] – Cf. bg., ucr. zola.

ZOÁIE, zoi și zoaie, s. f. (La sg. cu valoare de pl. sau, mai ales, la pl.) Apă (cu săpun sau cu leșie) rămasă de la spălatul rufelor, vaselor etc. V. lături. Varsă repede zoaia din cazane. CAMILAR, N. I 396. «Spălătoria» era o sală mare, fără ferestre, cu ciment pe jos, cu un canal pe margine, pentru scurgerea zoilor. PAS, Z. IV 96. Lucrătorii, cu cizme grele pline de var și de zoaie, forfotesc ca într-un viermar. ARDELEANU, D. 10.

ZOÁIE, zoi, s. f. Apă (cu săpun și leșie) rămasă de la spălatul rufelor, al vaselor etc.; apă murdară. [Pl. și: zoaie] – Comp. bg., ucr. zola.

ZOÁIE zoi f. mai ales la pl. Apă murdară rămasă după spălatul vaselor sau al rufelor. [G.-D. zoaiei; Pl. și zoaie] /cf. bulg., ucr. zola

zoáĭe f., pl. zoĭ (d. zolesc). Mold. Munt. Apă murdară care se face după ce s’a spălat ceva: ce zoaĭe curge de pe masa asta! Maĭ des la pl. Lăturĭ, apă murdară de la bucătărie. V. zoarcă și soĭ 2.

zoi vb. IV. tr. (reg.) A spăla prost, a murdări cu zoi; a zoli. • prez.ind. -iesc. /de la zoaie.

zoae f. (pl. zoi) Mold. apă plină de murdărie. [V. zoală].

zoĭ, V. zoaĭe.

zoáie (pop.) s. f., art. zoáia, g.-d. art. zoáiei; pl. zoáie / zoi, art. zoáiele / zóile

zoáie s. f., art. zoáia, g.-d. art. zoáiei; pl. zoi / zoáie, art. zóile / zoáiele

zoáie s. f., art. zoáia, g.-d. art. zoáiei; pl. zoi/zoáie, art. zóile/zoáiele

ZOÁIE s. lături (pl.), spălătură, (rar) scursori (pl.), (Transilv. și Bucov.) hâlbe (pl.). (~ de vase.)

ZOAIE s. lături (pl.), spălătură, (rar) scursori (pl.), (Transilv. și Bucov.) hîlbe (pl.). (~ de vase.)

ZOÁIE, zoi [Pl. și soi] s. f. (La sg. cu valoare de pl. sau, mai ales, la pl.) ~. (din bg., rus. zolá = leșie) [și DLRLC]