ZAPOROJEÁN zaporojeni s. m. Denumire a cazacilor stabilitzi in aval de pragurile Niprului in sec. XVIXVIII. Zaporojie (n. pr.) + suf. ean.

zaporojeán ~k [At: HELIADE O. II 365 / Pl: ~eni / E: Zaporojie + ean] 1 smf Persoana care face parte din populatzia orashului Zaporojie. 2 smf Om originar din orashul Zaporojie. 3 smp Populatzia care locuieshte in orashul Zaporojie. 45 sm a (Cazac) care facea parte dintro organizatzie autonoma ucraineana cu caracter militar care a functzionat intre sec. XVI shi sec. XVIII ashezata in aval de pragurile Niprului Si: (rar) zaporoj (23). 67 a Care apaitzine zaporojenilor (3 4). 89 a Privitor la zaporojeni (3 4). 10 a Care provine din Zaporojie. 11 sm (Reg; fig) Vlajgan. 12 sfa Dans popular nedefinit mai indeaproape. 13 sf Melodie dupa care se executa zaporojeanca (12).

zaporojean s.m. (la pl.) Cazaci constituitzi intro organizatzie autonoma ucraineana (intre sec. 16 shi 18) cu caracter militar stabilita in regiunea de dupa pragurile Niprului care a avut un rol important in lupta de eliberare natzionala a poporului ucrainean; (la sg.) cazac din aceasta organizatzie. Au venit zaporojenii sa ma dezlege (SADOV.). ◊ (adj.) Cazacii zaporojeni aduceau intre sabii altzi prinshi (SADOV.). • pl. eni. /nm. pr. (orash in Ucraina) Zaporojie + ean.

ZAPOROJEÁN zaporojeni s. m. Cazac dintro organizatzie autonoma ucraineana cu caracter militar (din perioada sec. XVIXVIII). Zaporojie (n. pr.) + suf. ean.

ZAPOROJEÁN ~éni m. Persoana care facea parte din organizatzia militara ucraineana a cazacilor din sec. XVIXVIII. /Zaporojie n. pr. + suf. ~ean

ZAPOROJÁN zaporojeni s. m. Cazac dintro organizatzie autonoma ucraineana cu caracter militar din secolele al XVIleaal XVIIIlea. SHi sau mai intzeles shleahticii noshtri cu paginii sa ridice prigoana impotriva zaporojenilor. Sai struneasca shleahticii pe zaporojeni sai taie shi sai imputzineze. SADOVEANU N. P. 183. La tabara din Lunca Mare Potcoava sa intilnit cu un vechi prieten de lupte bucurii shi nacazuri hatmanul SHah conducator de citziva ani al zaporojenilor. id. ib. 266.

ZAPOROJÁN zaporojeni s. m. Cazac dintro organizatzie autonoma ucraineana cu caracter militar (dintre secolele al XVIlea shi al XVIIIlea). Din Zaporojie (nume propriu) + suf. an.

Zaporojeni m. pl. Cazaci din Ucraina sub Mazeppa fura transplantatzi de Caterina II in ostroavele Niprului shi pe coastele marii de Azov.

japoroján V. zaporojan.

zaporoján shi japoroján m. pl. enĭ (d. rus. Zaporóžec d. zaporóžĭe regiune de dincolo de cataracte d. za dincolo shi poróg prag cataracta. V. prag). Cazac de dincolo de cataractele Nipruluĭ. Mold. Fig. Zaplan. zdrahon vlajgan om inalt shi robust. V. tatar tzutzuĭan.

zaporojéan s. m. pl. zaporojéni

zaporojeán s. m. pl. zaporojéni