15 definitzii pentru zapaceala
din care- explicative (9)
- morfologice (3)
- relatzionale (2)
- specializate (1)
Dictzionare explicative
Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.
ZAPACEÁLA zapaceli s. f. 1. Faptul de a (se) zapaci; stare in care se afla cel zapacit; tulburare buimaceala fastaceala nauceala; dezordine. 2. (Fam.) Galagie mare taraboi larma balamuc. Zapaci + suf. eala.
zapaceala sf [At: (a. 1832) DOC. EC. 496 / Pl: ~eli / E: zapaci + eala] 1 Stare a celui care shia pierdut (temporar) judecata limpede normala in fatza unei situatzii neashteptate dificile confuze din cauza unei emotzii a unei boli etc. Si: buimaceala buimacire confuzie (1) dezorientare (1) fastaceala (1) nauceala naucire tulburare (irg) zabuneala (reg) zaluzenie (2) zaluzie (3) zargheala (2) (reg) zaticneala (6) zaticnire (6). 2 (Pex) Situatzie confuza Si: babilonie (4) (fam) brambureala (reg) calamandros (1) debandada dezordine (2) dezorganizare haos (4) harababura (1) incurcatura neoranduiala (rar) neordine (inv) vavilonie. 3 (Fam) Harmalaie (2).
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de Anca Alexandru
- actziuni
zapaceala s.f. 1 Faptul de a (se) zapaci; stare in care se afla cel zapacit; tulburare buimaceala nauceala. Ishi mushcase limba in zapaceala pumnilor (REBR.). 2 Dezordine neorinduiala invalmasheala. 3 (fam.) Galagie mare taraboi larma balamuc. • pl. eli. /zapaci + eala.
- sursa: DEXI (2007)
- adaugata de claudiad
- actziuni
ZAPACEÁLA zapaceli s. f. 1. Faptul de a (se) zapaci; stare in care se afla cel zapacit; tulburare buimaceala fastaceala nauceala; dezordine. 2. (Fam.) Galagie mare taraboi larma balamuc. Zapaci + suf. eala.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adaugata de valeriu
- actziuni
ZAPACEÁLA zapaceli s. f. 1. Faptul de a (se) zapaci; stare in care se afla cel zapacit; tulburare buimaceala dezordine. Cind pe la unu primim ordin de plecare zapaceala devine lugubra. CAMIL PETRESCU U. N. 304. Trebuie so fi luat in zapaceala mea spre soarescapata shi mam apropiat de hotarul muntzilor. GALACTION O. I 49. Cade cineva in vro zapaceala de unde nar shti cum sa iasa de nar avea firul Ariadnei. ISPIRESCU U. 114. 2. (Familiar) Galagie mare larma balamuc.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
ZAPACEÁLA zapaceli s. f. 1. Faptul de a (se) zapaci; stare in care se afla cel zapacit; tulburare buimaceala dezordine. 2. (Fam.) Galagie mare larma balamuc.
- sursa: DLRM (1958)
- adaugata de gall
- actziuni
ZAPACEÁLA ~éli f. Stare de om zapacit; tulburare temporara; buimaceala; naucie. / a (se) zapaci + suf. ~eala
- sursa: NODEX (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
zapaceala f. confuziune.
- sursa: SHaineanu, ed. VI (1929)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
zapaceála f. pl. elĭ. Dezordine confuziune: mare zapaceala’n capu luĭ in casa asta!
- sursa: Scriban (1939)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
Dictzionare morfologice
Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).
zapaceála s. f. g.d. art. zapacélii; pl. zapacéli
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adaugata de raduborza
- actziuni
zapaceála s. f. g.d. art. zapacélii; pl. zapacéli
- sursa: Ortografic (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
zapaceala
- sursa: MDO (1953)
- adaugata de Ladislau Strifler
- actziuni
Dictzionare relatzionale
Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).
ZAPACEÁLA s. 1. v. buimaceala. 2. v. dezorientare. 3. v. tulburare. 4. fastaceala. 5. v. sminteala. 6. v. confuzie. 7. babilonie. 8. v. debandada. 9. v. dezordine. 10. dezordine neoranduiala ravasheala (fam.) brambureala harababura talmeshbalmesh (fam. fig.) balamuc. (Mare ~ e in hartiile tale.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
ZAPACEALA s. 1. ametzeala buimaceala buimacire nauceala naucire perplexitate (inv. shi reg.) uluiala uluire (reg.) uimaceala (Mold. Bucov. shi Transilv.) tehuiala. (Stare de ~.) 2. deruta descumpanire dezorientare incurcatura nedumerire perplexitate (livr.) deconcertare. (~ il impiedica sa actzioneze.) 3. tulburare. (~ ce la cuprins cind ma vazut.) 4. fisticeala intimidare (Olt.) ratuteala. (~ unui copil.) 5. aiureala sminteala tzicneala (fam. fig.) tzacaneala. (~ cuiva.) 6. confuzie incurcatura (Transilv.) ingaimaceala. (Sa produs o ~.) 7. babilonie dezordine haos incurcatura (inv.) vavilonie. (Nu te mai potzi descurca in ~ asta.) 8. debandada dezordine dezorganizare haos neorinduiala (rar) neordine (Mold.) calamandros (fam.) brambureala harababura. (O mare ~ in activitatea acelei institutzii.) 9. deranj dezordine neorinduiala (rar) neordine (Mold.) calamandros (fam.) brambureala harababura. (E mare ~ la ei in casa.) 10. dezordine neorinduiala ravasheala (fam.) brambureala harababura talmeshbalmesh (fam. fig.) balamuc. (Mare ~ e in hirtiile tale.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adaugata de cata
- actziuni
Dictzionare specializate
Explica intzelesuri specializate ale cuvintelor.
ZAPACEALA. Subst. Zapaceala zapacire buimaceala buimacire teshmenire (reg.) nauceala naucie (rar) naucire (rar) sturluibare (reg.) uluiala uluire uimeal (inv.) fisticeala (fam.) fisticire (fam.) ametzeala (fig.) perplexitate dezorientare descumpanire. Zapacit teshmenit (reg.) nauc habauc (reg.) aiurit. Adj. Zapacit buimac buimatic (rar) buimacit teshmenit (reg) nauc naucit bezmetic bezmeticit habauc (reg.) tehui (reg.) capiu (fig.) zabauc aiurit cu capun nori uluit ametzit (fig.) perplex dezorientat (fig.) descumpanit. Zapacitor naucitor uluitor. Vb. A (se) zapaci a (se) buimaci a (se) teshmeni (reg.) a (se) nauci a sturluiba (reg.) a (se) habauci (reg.) a (se) tehui (reg.) a (se) ului (inv.) a uimi (inv.) a (se) fistici (fam.) a se pierde ashi pierde capul ashi pierde busola (calendarul pascalia) a ametzi (fig.) a ramine perplex a (se) dezorienta (fig.). A fi zapacit a nu shti pe ce lume e (traieshte) a fi picat din cer a fi cazut pod. Adv. In zapaceala (buimaceala etc.); k un zapacit (nauc etc.). V. nebunie uimire uitare.
- sursa: DAS (1978)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
substantiv feminin (F57) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
zapaceala, zapacelisubstantiv feminin
- 1. Faptul de a (se) zapaci; stare in care se afla cel zapacit. DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEXsinonime: buimaceala dezordine fastaceala nauceala naucie tulburare
- Cind pe la unu primim ordin de plecare zapaceala devine lugubra. CAMIL PETRESCU U. N. 304. DLRLC
- Trebuie so fi luat in zapaceala mea spre soarescapata shi mam apropiat de hotarul muntzilor. GALACTION O. I 49. DLRLC
- Cade cineva in vro zapaceala de unde nar shti cum sa iasa de nar avea firul Ariadnei. ISPIRESCU U. 114. DLRLC
-
etimologie:
- Zapaci + sufix eala. DEX '09 NODEX