5 definitzii pentru zabar
Dictzionare explicative
Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.
zábar sn [At: SCRIBAN D. / V: (reg) ~a sf zắb~ zóbor / Pl: ? / E: nct] (Reg) 1 Necaz. 2 Necesitate fiziologica. 3 (Ie) A apucato ~ul nashterii Ai veni durerile nashterii (in loc shi la timp nepotrivit). 4 Agitatzie mare (cu invalmasheala). 5 (Ilav) ~ de lume Foarte aglomerat. 6 Timp nefavorabil caracterizat prin vreme rea sau prin caldura excesiva.
zábar n. pl. ere (cp. cu rus. zabór gard de parĭ ingraditura; pol. zabór jaf apucare). Munt. Mold. Nevoĭe naturala urgenta (rev. I. Crg. 9 186). Nevoĭe timp critic vreme rea: il apucase zabaru (viforu) la capatu Ĭalpuguluĭ (Sov. 18). SHi’n Olt. (NPl. Ceaur 125).
- sursa: Scriban (1939)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
zábara sf vz zabar
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de cata
- actziuni
zobor sn vz zabar
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
Dictzionare specializate
Explica intzelesuri specializate ale cuvintelor.
zábar zábere s.n. (reg.) 1. ingraditura. 2. nevoie. 3. vreme rea. 4. vant rece; crivatz.
- sursa: DAR (2002)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
substantiv neutru (N8) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv feminin (F1) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |