7 definiții pentru vântușor

Explicative DEX

VÂNTUȘÓR s. n. (Rar) Vântuleț. – Vânt + suf. -ușor.

vântușor sn [At: ALECSANDRI, O. IV, 31 / Pl: ~oare / E: vânt + -ușor] 1-2 (Rar; șhp) Vânticel (1-2).

VÂNTUȘÓR, vântușoare, s. n. (Rar) Vântuleț. – Vânt + suf. -ușor.

vîntușor s.n. Vîntuleț. • pl. -oare. /vînt + -ușor.

VÎNTUȘÓR s. n. Vîntuleț. Florile dezmierdate de un vîntușor lin răspîndeau aer feliuri de miroase. ALECSANDRI, la CADE.

Ortografice DOOM

vântușór (rar) s. n.

vântușór s. n., pl. vântușoáre

Intrare: vântușor
vântușor substantiv neutru
substantiv neutru (N11)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • vântușor
  • vântușorul
  • vântușoru‑
plural
  • vântușoare
  • vântușoarele
genitiv-dativ singular
  • vântușor
  • vântușorului
plural
  • vântușoare
  • vântușoarelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

vântușor, vântușoaresubstantiv neutru

  • 1. rar Vântuleț. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: vântuleț
    • format_quote Florile dezmierdate de un vîntușor lin răspîndeau în aer feliuri de miroase. ALECSANDRI, la CADE. DLRLC
etimologie:
  • Vânt + sufix -ușor. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.