9 definiții pentru vomare
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
VOMÁRE, vomări, s. f. Faptul de a voma. – V. voma.
VOMÁRE, vomări, s. f. Faptul de a voma. – V. voma.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de ana_zecheru
- acțiuni
vomare sf [At: BR (1829), II, 532/4 / V: ~mire / Pl: ~mări / E: voma] Vomă (1).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
vomare s.f. Faptul de a voma. • pl. -ări. /v. voma.
- sursa: DEXI (2007)
- adăugată de claudiad
- acțiuni
VOMÁRE s. f. Faptul de a voma.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
VOMÁRE s.f. Vomitare. [< voma].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
vomáre s. f., g.-d. art. vomắrii; pl. vomắri
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
vomáre s. f., g.-d. art. vomării; pl. vomări
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
VOMÁRE s. v. vomitare.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
VOMARE s. (MED.) 1. debordare, vărsare, vomă, vomitare, (livr.) vomisment, (pop.) borîre, borît. (~ de rău de avion.) 2. vărsătură, vomă, (pop.) borîtură. (~i repetate din cauza indigestiei.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
| substantiv feminin (F113) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
vomare, vomărisubstantiv feminin
- 1. Faptul de a voma. DEX '09 DEX '98 DLRLC DNsinonime: vomitare
etimologie:
- voma DEX '09 DEX '98 DN
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.