VÓDA s. m. Titlu care il purtau domnii TZarilor Romane adaugat de obicei dupa numele lor; domnitor; p. ext. principe rege; persoana care avea acest titlu. ◊ Expr. A nui pasa nici de voda = a nu se teme a nui pasa de nimeni. A manca (din) pita lui voda = a fi slujbash la stat. Din sl. [voje]voda.

voda sm [At: CUV. D. BATR. I 23/3 / Pl: (ivr) vozi / E: slv (воѥ) вода] 1 Titlu dat domnilor tzarilor romaneshti adaugat de obicei dupa numele lor (shi scris cu majuscula) Si: domn domnitor. 2 (Pex) Principe. 3 (Pex) Rege. 4 Persoana care avea titlul de voda (1). 5 (Ie) A nui pasa nici de ~ A nu se teme de nimeni. 6 (Irn; ie) Parca eshti ~ Se spune unei persoane care se considera importanta. 7 (Ie) (A se plimba sau a umbla) k ~ prin loboda (A umbla) fara grija dandushi importantza. 8 (Ie) A manca (din) pita lui ~ A fi slujbash la stat. 9 (D. femei; ie) A pune pe ~ in scaun A vorbi mult despre lucruri lipsite de importantza Si: a flecari a barfi (3).

voda s.m. (ist.) Titlu dat in trecut domnilor tzarilor romaneshti adaugat de obicei dupa numele lor; domn domnitor. ♦ Persoana care detzinea acest titlu. Voda shi Doamna... trebuie sa se opreasca douazeci shi cinci de minute in gara din marginea orashelului (CAR.). ◊ Expr. (fam.) Voda da (sau vrea) (shi sau iar dar) Hincu ba se spune despre cineva mai putzin important care se impotriveshte vointzei unei persoane de rang superior. (A se plimba sau a umbla) k voda prin (ori in) loboda = (a umbla) fara grija dindushi importantza. A nui pasa nici de voda = a nu se teme a nui pasa de nimeni. A minca (din) pita lui voda = a fi slujbash la stat. ♦ Ext. Principe rege. • /<slav. [воѥ]вода.

VÓDA s. m. Titlu dat domnilor tzarilor romaneshti adaugat de obicei dupa numele lor; domnitor; p. ext. principe rege; persoana care avea acest titlu. ♦ Expr. A nui pasa nici de voda = a nu se teme a nui pasa de nimeni. A manca (din) pita lui voda = a fi slujbash la stat. Din sl. [voje]voda.

VÓDA s. m. Titlu care shil adaugau domnii tzarilor romineshti dupa numele lor; domnitor p. ext. principe rege. Mateivoda Basarab. ▭ Auzise vorba k este zurba asupra lui voda. NEGRUZZI S. I 157. Sultanul pe un alt voda numeshte. BUDAIDELEANU TZ. 298. Am o fata buboasa SHeade cu voda la masa (Strugurele). TEODORESCU P. P. 246. ◊ Expr. A nui pasa nici de voda = a nu se teme a nui pasa de nimeni. A se plimba k voda prin loboda v. loboda. A minca (din) pita lui voda = a fi slujbash la stat. A lasa pe voda departe li se zice celor mindri shi tzantzoshi. De intilnea vrun om calare pe drum intreba: departeai lasat pe voda voinice? CREANGA P. 108. Voda da shi Hincu ba = se spune cind doi nu se potrivesc in ceea ce vor.

VÓDA m. 1) (in Moldova shi in Muntenia medievala; folosit shi k titlu pe langa numele respectiv) Conducator absolut al tzarii; voievod; domn; domnitor. [G.D. lui voda] /<sl. voda

Voda m. 1. titlul Domnilor romani din trecut: Voda vrea shi Hancu ba (v. Hancu); 2. epitet ce figura imediat dupa numele principilor Munteniei shi Moldovei: Radu Voda SHtefan Voda. [Slav. VODA conducator].

vóda m. fara pl. gen. al luĭ (vsl. voda care conduce d. voditi vesti a duce a conduce. V. nevedesc ovidenie podvada voĭevod). Vechĭ. Azĭ fam. Domnitoru tzariĭ: voda vrea dar Hincu ba (se zice cind un inferior e maĭ influent de cit un superior). Epitet pus dupa numele domnilor Moldoveĭ shi TZariĭ Romaneshtĭ: SHtefanVoda MihaĭVoda.

AntonieVoda (din Popeshti) m. Domnul Munteniei fu rasturnat prin intrigile Grecilor (16691672).

AronVoda m. Domnul Moldovei contemporanul shi aliatul lui MihaiuViteazul (15911595). El cumpara tronul cu un milion de galbeni shi chinui pe locuitori cu dari grele shi neauzite. Mazilit pentru cruzimile sale fu reintegrat prin inraurirea creditorilor sai. In 1595 fu scos din domnie de Sigismund Bathori Domnul Transilvaniei shi aruncat in inchisoare unde muri in 1597.

Cetatea lui TZepeshVoda f. V. Capatzaneni.

CiubarVoda m. numele acestui Domn legendar a ramas in unele locutziuni: voinic k CiubarVoda care l’au mancat guzganii PANN; de pe vremea lui CiubarVoda dintr’o vechime departata. V. Nume proprii.

CiubarVoda m. sau Ciupor general ungur fu Domnul Moldovei numai cateva zile (1451): despre el legenda spune k ar fi fost mancat de guzgani.

CosteaVoda m. V. Musheteshti.

CuzaVoda m. sat in jud. Roman cu 3200 loc.

DespotVoda m. supranumele lui Iacob Bazilic sau Eraclidul Domnul Moldovei; venetic grec la curtea lui Lapushneanu domni scurt timp in locui shi fu ucis de SHtefan Tomsha (15611563).

GhicaVoda m. statziune de cale ferata spre Polonia.

Ieremia (Voda) m. V. Movila.

IliashVoda m. (numit shi Ilie II) Domnul Moldovei fiul lui Petru Raresh se turci la Constantinopole dupa o scurta domnie (15461551). ║ (Alex.) Domnul Munteniei cu totul grecizat fu rasturnat de o conspiratziune (16161618); reveni pe tron shi fu inlocuit cu Leon Tomsha (16271629). ║ Iliash fiul celui precedent; Domnul Munteniei sub care Tatarii cotropira o parte a Basarabiei; fu mazilit de Poarta (16671669).

LatzcuVoda m. Domnul Moldovei; fiul lui BogdanVoda muri fara urmashi (13641373).

Litovoiu (LiteanVoda) m. voievod roman in Oltenia (1250) sub dependentza Ungariei primul Domn peste cea mai mare parte a Munteniei; refuzand apoi tributul cazu in lupta cu Ungurii.

MamaligaVoda m. porecla lui Grigorie Calimah din cauza chipului sau saracacios de a trai.

MihaiuVoda n. manastire in jud. Ilfov zidita la 1592 de MihaiuViteazul.

MoiseVoda m; Domnul Munteniei fu rasturnat de boierii persecutatzi shi taiat de VladVoda (15291530).

PapuraVoda m. porecla data lui SHtefanitzaVoda Domnul Moldovei sub care lumea (din cauza foametei) manca paine din papura macinata; ajuns personaj legendar k shi CiubarVoda: ai noroc k eshti de cand cu PapuraVoda AL.

PatrashcuVoda (cel Bun) m. Domnul Munteniei fiul lui Radu Voda Calugarul parintele lui Petru Cercel shi al lui MihaiuViteazul; om bland shi iubitor de dreptate muri otravit de Vornicul Socol (15541557).

ParleaVoda m. porecla lui Alexandru Mavrocordat sub domnia caruia in 1783 un parjol mistui o parte a Iashilor.

RaduVoda m. schit in jud. Muscel. V. NegruVoda.

VodaCarol n. sat in Teleorman infiintzat in 1880: 1204 loc.

vóda s. m. g.d. art. lui vóda

vóda s. m. g.d. art. lui vóda

VÓDA s. v. domnitor.

VODA s. cirmuitor conducator domn domnitor monarh stapinitor suveran voievod (astazi rar) stapin (inv. shi pop.) obladuitor (inv.) biruitor crai gospodar gospodin ocirmuitor purtator vladik (fig.) cirmaci. (SHtefan marele ~ al Moldovei.)

MihaiVoda mre in Bucureshti cu hramul Sf. Nicolae construita de Mihai Vitezul in anul 1561 unul dintre cele mai importante monumente din TZara Romaneasca din sec. 16. Cu toata frumusetzea ei manastirea na scapat de urgia regimului comunist care a daramat cladirile anexe (unde se aflau Arhivele Statului) iar bis. a fost mutata din locul ei shi inghesuita intre blocuri de locuintze.

ANTONIEVODA din Popeshti domn al TZarii Romaneshti (16691672). Impus de partida boiereasca a Cantacuzinilor.

BOGDAN VODA com. in jud. Maramuresh pe Iza; 4.210 loc. (1991). Fabrica de piese de schimb auto; sectzie de covoare persane. Ruinele bisericii Bogdaneshtilor (sec. 14); biserica de lemn (sec. 18). Pina in 1968 sa numit Cuhea.

CUZA VODA com. in jud. Calarashi; 4.334 loc. (1991). Reshed. com. este satul Ceacu.

CUZA VODA v. Alexandru I. Cuza (com.).

DRAGOSH VODA com. in jud. Calarashi; 3.093 loc. (1995). Statzie de c. f.

IOAN VODA CEL VITEAZ domn al Moldovei (15721574). A dus o politica de intarire a autoritatzii domneshti lovind in interesele marii boierimi (care la numit „Cel Cumplit”) shi de eliberare a tzarii de sub dominatzia otomana. Refuzand sa plateasca Portzii un bir sporit in apr. 1574 a inceput razboiul antiotoman infrangand la Jilishte (apr. 1574) o armata turcomunteana. A patruns apoi in TZara Romaneasca inscaunandul pe VintilaVoda dar tradat de o parte a boierimii a fost infrant la Iezeru Cahulului shi la Roshcani (iun. 1574) fiind ucis de turci in chinuri groaznice. A dezvoltat comertzul a batut moneda proprie a intarit armata.

MIRCEA VODA 1. Com. in jud. Braila situata in Campia Brailei pe dr. vaii Buzaului; 3.532 loc. (2000). Creshterea porcinelor (in satul Deduleshti). 2. Com. in jud. Constantza situata in Pod. Carasu pe canalul DunareMarea Neagra; 6.315 loc. (2000). Statzii de c. f. (in satele M.V. shi Saligny). Pomicultura. Viticultura. Pe teritoriul ei sa descoperit o inscriptzie slava din anul 943 care face cunoscut numele lui jupan Dimitrie un conducator dobrogean.

NEGRU VODA v. Radu Negru.

NEGRU VODA 1. Podishul ~ regiune de podish in Dobrogea de Sud parte componenta a Pod. Cobadin dezvoltata pe calcare sarmatziene. Alt. max.: 200 m. Regiune endoreica tipica (scurgere subterana). Numeroase doline peshteri shi polii (N.V. shi AmzaceaMereni). Clima temperatcontinentala. Vegetatzie de stepa. 2. Orash in jud. Constantza situat in podishul cu acelashi nume; 5.526 loc. (2000). Punct de vama (rutier shi feroviar) la granitza cu Bulgaria. Fabrica de nutretzuri combinate; produse alim. Ferme de creshtere a bovinelor shi porcinelor. Intemeiat in 1715 va ashezare rurala cu numele Cara Omer in timpul dominatziei otomane asupra Dobrogei. In 1926 i sa atribuit denumirea actuala iar la 18 apr. 1989 a fost declarat orash.

PAPURA VODA v. SHtefanitza Lupu.

a umbla k voda prin loboda 1. a nushi face griji. 2. ashi da importantza.