6 definiții pentru vitișoară
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
VITIȘOÁRĂ, vitișoare, s. f. (Pop.) Diminutiv al lui vită. – Vită + suf. -ișoară.
VITIȘOÁRĂ, vitișoare, s. f. (Pop.) Diminutiv al lui vită. – Vită + suf. -ișoară.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de ana_zecheru
- acțiuni
vitișoară sf [At: (a. 1717) BUL. COM. IST. II, 244 / Pl: ~re / E: vită + -ișoară] 1-2 (Șhp) Vită (2) (de talie mică) Si: vituță (1-2). 3 (Hip) Vită (2) tânără și frumoasă Si: vituță (3).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
vitișoară s.f. (pop.) Dim. al lui vită. • pl. -e. /vită + -ișoară.
- sursa: DEXI (2007)
- adăugată de claudiad
- acțiuni
VITIȘOÁRĂ, vitișoare, s. f. Diminutiv al lui vită. Am venit aice după oleacă de iarbă pentru vitișoarele noastre. HOGAȘ, M. N. 67. În scurtă vreme ajunse fruntaș... cu vitișoare, cu pluguleț. ISPIRESCU, L. 210. N-avea cine să-i îngrijească de casă și de vitișoare cum trebuie. CREANGĂ, O. A. 184.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
vitișoáră (pop.) s. f., g.-d. art. vitișoárei; pl. vitișoáre
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
vitișoáră s. f., g.-d. art. vitișoárei; pl. vitișoáre
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
substantiv feminin (F1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
vitișoară, vitișoaresubstantiv feminin
- 1. Diminutiv al lui vită. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Am venit aice după oleacă de iarbă pentru vitișoarele noastre. HOGAȘ, M. N. 67. DLRLC
- În scurtă vreme ajunse fruntaș... cu vitișoare, cu pluguleț. ISPIRESCU, L. 210. DLRLC
- N-avea cine să-i îngrijească de casă și de vitișoare cum trebuie. CREANGĂ, O. A. 184. DLRLC
-
etimologie:
- Vită + sufix -ișoară. DEX '98 DEX '09