6 definiții pentru viscolitură
Explicative DEX
VISCOLITÚRĂ, viscolituri, s. f. (Pop.) Viscolire. ♦ (Concr.) Zăpadă viscolită, troian de zăpadă îngrămădită de viscol. – Viscoli + suf. -tură.
VISCOLITÚRĂ, viscolituri, s. f. (Pop.) Viscolire. ♦ (Concr.) Zăpadă viscolită, troian de zăpadă îngrămădită de viscol. – Viscoli + suf. -tură.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de ana_zecheru
- acțiuni
viscolitură sf [At: MARIAN, S. R. I, 116 / V: (reg) vicolăt~, vic~, vicul~ / Pl: ~ri / E: viscoli + -tură] 1 (Pop) Viscolire. 2 (Ccr) Troian1 de zăpadă viscolită.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
VISCOLITÚRĂ, viscolituri, s. f. Faptul de a viscoli, viscolire; zăpadă viscolită, troian îngrămădit de viscol. Mergeam cu sania pe un drum plin de hopuri și de viscolituri. SADOVEANU, P. S. 27. A treia zi după aceea, austrul de la miazăzi a muiat viscoliturile. id. O. VIII 199.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
viscolitúră f., pl. ĭ. Zăpadă viscolită.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Ortografice DOOM
viscolitúră (pop.) s. f., g.-d. art. viscolitúrii; pl. viscolitúri
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
viscolitúră s. f., g.-d. art. viscolitúrii; pl. viscolitúri
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
substantiv feminin (F43) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
viscolitură, viscoliturisubstantiv feminin
- 1. Viscolire. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: viscolire
- 1.1. Zăpadă viscolită, troian de zăpadă îngrămădită de viscol. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: troian
- Mergeam cu sania pe un drum plin de hopuri și de viscolituri. SADOVEANU, P. S. 27. DLRLC
- A treia zi după aceea, austrul de la miazăzi a muiat viscoliturile. SADOVEANU, O. VIII 199. DLRLC
-
-
etimologie:
- Viscoli + sufix -tură. DEX '98 DEX '09