viespe [At: PO 257/19 / V: (reg) avespe sm, vespă, vespe sfm, vesp sm, vespere sm, vespie (Pl și: vespi), vepsie, veșpe, viapsă (Pl și: viepse), viaspă, viaspe, viaspră, viastră, ~pă, ~pie, ~piră, ~pre sfm, ~pră, ~stre sfm, ~ste, ~eșpă, ~eșpe, ~ește, ~eștre, vreșpere sm / Pl: ~pi, (reg) ~ / E: ml vespa] 1 sf, (reg) sm (Șîc ~-de-casă, ~-de-câmp, ~-de-pământ) Insectă himenopteră asemănătoare cu albina, cu trupul foarte subțire la mijloc, prevăzută în partea posterioară a abdomenului (de culoare galbenă) cu un ac și cu o pungă de venin și care trăiește în roiuri organizate Si: (pop) viespar (1) (Vespa vulgaris). 2 sf, (reg) sm (Șîc ~-bondărească, ~-mare, ~-sălbatică) Gărgăun (Vespa crabro). 3 sf (Îc) ~-de-pădure Insectă himenopteră asemănătoare cu albina, care trăiește în păduri (Vespa silvestris). 4 sf (Îc) ~-de-stejar, ~a-stejarului Insectă himenopteră asemănătoare cu albina, care își depune ouăle în frunzele stejarilor, producând pe ele niște proeminențe de mărimea unor cireșe (Cynips quercus). 5 sf (Îc) ~-de-rug Insectă himenopteră asemănătoare cu albina, care își depune ouăle pe rămurelele tinere ale rugilor, formând un fel de gogoși (Diplolepis rosae). 6 sf (Îc) ~-neagră (sau, reg, ~-negru) Insectă himenopteră asemănătoare cu albina, de culoare întunecată, care își face cuibul prin găuri și prin scorburi de copaci (Pompilus niger). 7 sf (Îe) A fi ca ~a (sau ca o ~) A fi nestăpânit (și agresiv). 8 sf (Îe) A înțepa ca ~a (sau ca o ~) A se exprima în termeni caustici. 9 sf (Îae) A fi rău de gură. 10 sf (Reg; îe) A cânta ca ~a A cânta cu voce ascuțită. 11-12 sf (Îs) Cuib de ~pi (Loc în care se află o) colectivitate de oameni ostili unii față de alții. 13 sf (Fig; prt) Femeie rea. 14 sf (Ent; reg; șîc ~-țigănească) Bondar (Bombus terrestris). 15 sf (Ent; Trs; Ban) Streche (Hypoderma bovis). 16 sm (Iht; Mun; îf vespere, vrespere) Avat (Aspius aspius aspius). 17 sm (Iht; reg; îf vespe, vespere) Ghiborț (Acerina cernua).

viespe s.f. 1 (entom.) Nume generic dat mai multor insecte himenoptere, solitare sau sociale, asemănătoare cu albinele, dar mai subțiri și mai lungi, avînd, în general, la partea posterioară a abdomenului, un ac prevăzut cu o pungă cu venin sau un ovipozitor. ◊ Viespe de stejar sau viespea stejarului = viespe care își depune ouăle în frunzele stejarilor, producînd pe ele niște proeminențe de mărimea unor cireșe (Cynips quercus). Viespe de rug = viespe care își depune ouăle pe rămurelele tinere ale rugilor, formînd un fel de gogoși (Diplolepis rosae). ◊ (ca epitet penstru o persoană rea) Se supărase pe viespea de soră-sa. ◊ Expr. A fi ca viespea = a fi plin de neastîmpăr. A înțepa ca viespea = a se exprima în termeni caustici; a fi rău de gură. ◊ Compar. Un glonț mic și subțire ca o viespe (VOIC.). △ (cu referire la talia unei femei) Are o talie de viespe. 2 Fig. Femeie rea. • pl. viespi. /lat. *vespem = vespa, -ae.

VIÉSPE, viespi, s. f. 1. Insectă din ordinul himenopterelor, asemănătoare cu albina, avînd trupul foarte subțire la mijloc, abdomenul galben, prevăzut cu un ac cu care înțeapă; trăiește în roiuri organizate (Vespa vulgaris). Nenorocitul îndrăzneț, perpelindu-se ca un cîine încăierat de viespi... venea de-a rostogolul. GALACTION, O. I 44. O viespe cu trupul subțire și inelat dădu cu îndărătnicie tîrcoale perelor de pe masă. C. PETRESCU, S. 178. O viespe subțire-n mijloc, ageră și fină. TOPÎRCEANU, B. 82. 2. Fig. Femeie rea și aprigă. Se înduioșa de viața lui pustie, uitîndu-se mereu peste umăr spre ușă, să nu-l prindă vreo viespe de soră, cu paharul la gură. PAS, Z. I 225. Stăpîna acestei slujnice era viespea care înălbise pe dracul. CREANGĂ, P. 96. Să se mai împotrivească viespei de soacră n-avea chip. I. CR. II 264.

VIÉSPE ~i f. 1) Insectă asemănătoare cu albina, care trăiește izolat sau în roiuri, având în partea posterioară a abdomenului un ac veninos. 2) fig. Femeie rea. [G.-D. viespii] /<lat. vespa

viespe f. 1. albină sălbatică; 2. fig. femeie rea. [Lat. VESPA].

vĭéspe (vest) și véspie (est) f. (lat. *vĕspis [după apis, albină], cl. vĕspa; it. pv. pg. vespa, fr. guêpe, sp. avispa). Un fel de albină sălbatică ceva maĭ mare și maĭ supțire. Fig. Femeĭe rea: ce vĭespe! Talie de vĭespe, talie foarte fină. – Și veaspă, pl. vespe (Vs. Tut.).

viéspe s. f., g.-d. art. viéspii; pl. viespi

viéspe s. f., g.-d. art. viéspii; pl. viespi

viespe, pl. viespi

viespe sb. f., -pi.

viéspe (-pi), s. f. – Insectă himenopteră, asemănătoare cu albina (Vespa vulgaris). – Mr. vaspe, megl. vaspi. Lat. vĕspa (Pușcariu 1883; REW 9272), cf. it., prov., cat. vespa, fr. guêpe, sp. avispa, port. bespa. Rezultatul normal este viaspă, de la al cărui pl. viespi s-a constituit un sing. cu e (Byck-Graur 16); viaspă se aude încă în Mold. – Der. viespar, s. n. (cuib de viespi; mulțime de viespi, furnicar, încurcătură), mr. viespar, cu suf. -ar (după Pușcariu 1876, de la un lat. vespārium); viespariță, s. f. (cuib de viespi); viespoi (var. viespăroi), s. m. (viespe; trîntor, Vespa crabro; varietate de viespe, Sirex gigas).

a avea talie de viespe expr. (d. femei) a fi subțire în talie