16 definitzii pentru veterinar (adj.)

din care

Dictzionare explicative

Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.

VETERINÁR A veterinari e adj. s. m. 1. Adj. Care se refera la prevenirea combaterea shi vindecarea bolilor de care sufera animalele (domestice). 2. Adj. s. m. (Medic tehnician agent) care practica medicina veterinara (1). Din fr. vétérinaire lat. veterinarius.

veterinar ~a [At: I. GOLESCU C. / V: (inv) ~iu a sm ~ner sm vit~ a sm (reg) ~eli~ ~tri~ vitri~ (ivr) viterinariu sm / Pl: ~i ~e / E: lat veterinarius a um veterinarius i fr vétérinaire ger veterinär Veterinär] 1 a Privitor la prevenirea la combaterea shi la vindecarea bolilor de care sufera animalele (domestice). 2 a Care este destinat ingrijirii sanatatzii animalelor (domestice). 3 a (Is) Medicina ~a SHtiintza care studiaza prevenirea shi vindecarea bolilor de care sufera (animalele domestice) Si: (inv) veterinarie (lti) veterinarie. 4 a (Rar; d. institutziile de invatzamant) De medicina veterinara. 56 sm a (Medic tehnician agent) care practica medicina veterinara Si: (irg) nalbant (reg) nalbar.

veterinar a adj. s.m. (med. vet.) 1 adj. Care se refera la prevenirea combaterea shi tratarea bolilor animalelor la sanatatea animalelor. ◊ Medicina veterinara = shtiintza care se ocupa cu studiul prevenirii shi al vindecarii bolilor de care sufera animalele (domestice). 2 adj. s.m. (Medic tehnician agent) care practica medicina veterinara. • pl. i e. /<fr. vétérinaire lat. veterinarĭus a um <veterīna orum „animale de povara”.

VETERINÁR A veterinari e adj. s. m. 1. Adj. Care se refera la prevenirea combaterea shi vindecarea bolilor de care sufera animalele (domestice). 2. Adj. s. m. (Medic tehnician agent) care practica medicina veterinara. Din fr. vétérinaire lat. veterinarius.

VETERINÁR A veterinari e adj. Care se refera la prevenirea shi la combaterea bolilor de care sufera animalele. Sectziunile veterinare orasheneshti vor avea k sarcina efectuarea controlului sanitar veterinar in centrele de. colectare ingrashatorii abatoare. SCINTEIA 1953 nr. 2859. (In forma veterinarul) O carte placuta in care formulele costelive ale mecanicei shi retzetele... medicinei veterinarii sint mai peste tot locul foarte binishor furishate printre o multzime de notziuni istorice. ODOBESCU S. III 11. ◊ Medic veterinar (shi substantivat m.) = medic specializat in medicina privitoare la animale. Au shi gasit... pe dl Nae Popescu... om de treizeci shi doi de ani shi medic veterinar. SLAVICI la CADE. Varianta: (invechit) veterináriu ie veterinarii adj.

VETERINÁR A adj. Referitor la bolile animalelor. ◊ Medic veterinar (shi s.m.) = medic pentru animale. // s.m. Tehnician agent specialist in medicina pentru animale. [< fr. vétérinaire cf. lat. veterinarius].

VETERINÁR A I. adj. referitor la bolile animalelor. II. s. m. medic tehnician specialist in medicina veterinara. (< fr. vétérinaire lat. veterinarius)

VETERINÁR1 ~a (~i ~e) Care tzine de prevenirea shi vindecarea bolilor la animale; propriu prevenirii shi vindecarii bolilor la animale. /<lat. veterinarius ~a fr. veterinaire germ. veterinär

veterinar a. privitor la medicina animalelor: medic veterinar. ║ m. cel ce trateaza boale de animale.

*veterinár m. (lat. veterinarius d. veterinus d. *vehiterinus relativ la vitele de tras d. vehere a trage. V. vehicul). Relativ la boalele animalelor: medicina veterinara. S. m. Medic de animale.

veterinariu ~ie a sm vz veterinar

Dictzionare morfologice

Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).

veterinár adj. m. s. m. pl. veterinári; adj. f. veterinára pl. veterináre

veterinár adj. m. s. m. pl. veterinári; f. sg. veterinára pl. veterináre

+sanitarveterinar adj. m. pl. sanitarveterinari; f. sanitarveterinara pl. sanitarveterinare

Dictzionare relatzionale

Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).

MEDICINA VETERINARA s. (rar) veterinarie.

Intrare: veterinar (adj.)
veterinar1 (adj.) adjectiv
adjectiv (A1)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • veterinar
  • veterinarul
  • veterinaru‑
  • veterinara
  • veterinara
plural
  • veterinari
  • veterinarii
  • veterinare
  • veterinarele
genitiv-dativ singular
  • veterinar
  • veterinarului
  • veterinare
  • veterinarei
plural
  • veterinari
  • veterinarilor
  • veterinare
  • veterinarelor
vocativ singular
plural
veterinariu adjectiv
adjectiv (A109)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • veterinariu
  • veterinariul
  • veterinariu‑
  • veterinarie
  • veterinaria
plural
  • veterinarii
  • veterinariii
  • veterinarii
  • veterinariile
genitiv-dativ singular
  • veterinariu
  • veterinariului
  • veterinarii
  • veterinariei
plural
  • veterinarii
  • veterinariilor
  • veterinarii
  • veterinariilor
vocativ singular
plural
* forme elidate shi forme verbale lungi – (arata)
info
Aceste definitzii sunt compilate de echipa dexonline. Definitziile originale se afla pe fila definitzii. Putetzi reordona filele pe pagina de preferintze.
arata:

veterinar, veterinaraadjectiv

  • 1. Care se refera la prevenirea combaterea shi vindecarea bolilor de care sufera animalele (domestice). DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • format_quote Sectziunile veterinare orasheneshti vor avea k sarcina efectuarea controlului sanitar veterinar in centrele de. colectare ingrashatorii abatoare. SCINTEIA 1953 nr. 2859. DLRLC
    • format_quote O carte placuta in care formulele costelive ale mecanicei shi retzetele... medicinei veterinarii sint mai peste tot locul foarte binishor furishate printre o multzime de notziuni istorice. ODOBESCU S. III 11. DLRLC
etimologie:

info Lista completa de definitzii se afla pe fila definitzii.