9 definitzii pentru verigutza
Dictzionare explicative
Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.
VERIGÚTZA verigutze s. f. Diminutiv al lui veriga; verigea. Veriga + suf. utza.
VERIGÚTZA verigutze s. f. Diminutiv al lui veriga; verigea. Veriga + suf. utza.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adaugata de ana_zecheru
- actziuni
verigutza sf [At: BIBLIA (1688) 5431/25 / V: (pop) ~rgu~ / Pl: ~tze / E: veriga + utza] 12 (Trs; Mol; shhp) Veriga (10) (mica). 34 (SHhp) Veriga (9) (mica). 5 (Pop) Verigheta (1). 6 (Trs) Cununitza din coaja de copac sau din nuiele (acoperita cu bumbac colorat) cu care printrun ritual care are loc in seara de Sfantul Vasile fetele ishi afla ursita. 7 (Trs; pex) Ritual in care se foloseshte verigutza (6). 8 (Reg) Inel de metal folosit k obiect de podoaba la imbracamintea tzaraneasca.
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
verigutza s.f. Dim. al lui veriga; (pop.) verigea. • pl. e. /veriga + utza.
- sursa: DEXI (2007)
- adaugata de claudiad
- actziuni
VERIGÚTZA verigutze s. f. Diminutiv al lui veriga. La ferestre spinzurau nishte perdele... aninate in nishte verigutze ce se inshirau pe o varga de fier. GANE N. II 160.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
verigútza f. pl. e. Veriga mica. Inel de logodna (numit ob. dar vulgar) verigheta pl. e (Rebr. 195).
- sursa: Scriban (1939)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
Dictzionare morfologice
Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).
verigútza s. f. g.d. art. verigútzei; pl. verigútze
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adaugata de raduborza
- actziuni
verigútza s. f. g.d. art. verigútzei; pl. verigútze
- sursa: Ortografic (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
Dictzionare relatzionale
Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).
VERIGÚTZA s. (rar) verigea.
- sursa: Sinonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
VERIGUTZA s. (rar) verigea.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
substantiv feminin (F1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
verigutza, verigutzesubstantiv feminin
- 1. Diminutiv al lui veriga. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: verigea
- La ferestre spinzurau nishte perdele... aninate in nishte verigutze ce se inshirau pe o varga de fier. GANE N. II 160. DLRLC
-
etimologie:
- Veriga + sufix utza. DEX '98 DEX '09