VERGELÁT A vergelatzi te adj. (Reg.; despre scheletul de lemn al unor constructzii) Cu vergele batute pe suprafatza peretzilor. V. vergela.

vergelat¹ sn [At: CANTEMIR S. M. 320/1 / V: (reg) vir~ / Pl: ? / E: vergela] 1 Vergel¹ (1). 2 (Pex) Vergel¹ (2).

vergelat² ~a a [At: PAMFILIE I. C. 444 / Pl: ~atzi ~e / E: vergela] (Buc; d. peretzi sau tavane de lemn) SHipcuit.

vergelat¹ s.n. Vergel. • /v. vergela.

vergelat² a adj. (despre scheletul de lemn al unor constructzii) Cu vergele batute pe suprafatza peretzilor. • pl. tzi te. /v. vergela.

VERGELÁT A vergelatzi te adj. (Despre scheletul de lemn al unor constructzii) Cu vergele batute pe suprafatza peretzilor. V. vergela.

VERGELÁT A vergelatzi te adj. (Despre constructzii de lemn) Cu vergele sau cu leatzuri batute pe suprafatza peretzilor. Cele mai multe case au poduri vergelate shi cu sufituri. PAMFILE I. C. 444.

vergelat n. ghicirea viitorului cu ajutorul unor vergele (ori cu linte bobi oale) in noaptea spre sfantu Vasile spre a afla cele ce se vor intampla in cursul anului.

vergel¹ sn [At: STAMATI. D. / V: (reg) ~rjel varjel vir~ / Pl: (rar) ~uri (rar) ~e / E: pvb vergela] 1 Obicei practicat in noaptea de Anul Nou uneori la Craciun sau la Boboteaza constand dintro petrecere in cursul careia prin diverse practici magice se prezice viitorul celor prezentzi pentru anul care urmeaza sau li se ghiceshte fetelor ursitul Si: vergelat¹ (1). 2 (Pex) Petrecere care are loc la Craciun la Anul Nou etc. Si: vergelat¹ (2).

vergel² s vz vergea

vergél shi vergelát n. pl. urĭ (d. vergelez). Mold. Trans. Un fel de a prezice soarta fetelor shi flacailor pin ajutoru unor vergele shi boabe de linte shi de bob. (Descris de Cant. Scris. In rTP. 3 912 113 e vorba de fire de par de porc ild. vergele). In Trans. bricelat.

vergelát s.n. (inv. shi reg.) ghicirea viitorului cu ajutorul unei vergele.