14 definiții pentru venă
din care- explicative (8)
- morfologice (2)
- relaționale (4)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
VÉNĂ, vene, s. f. 1. Vână (I 1). 2. Fig. (Livr.) Conjunctură favorabilă; șansă, noroc (la un joc de noroc). – Din fr. veine, lat. vena.
VÉNĂ, vene, s. f. 1. Vână (I 1). 2. Fig. (Livr.) Conjunctură favorabilă; șansă, noroc (la un joc de noroc). – Din fr. veine, lat. vena.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de cornel
- acțiuni
venă sf [At: EPISCUPESCU, O. Î. 101/26 / Pl: ~ne / E: lat vena, fr veine] 1 Vas1 sangvin convergent care asigură circulația sângelui din vasele capilare la inimă Si: (pop) vână (1). 2 (Îs) ~na portă (sau, îvr, poartă ori porții) Venă (1) scurtă și groasă care colectează sângele de la organele digestive și îl transportă la ficat Si: (înv) vâna poartă. 3 (Îs) ~ cavă Fiecare dintre cele două vene (1) (inferioară și superioară) care transportă sângele la inimă Si: (înv) vână cavă. 4 (Fig) Conjunctură favorabilă. 5 (Fig) Șansă (la un joc de noroc).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
venă s.f. 1 Fiecare dintre vasele sangvine convergente care asigură circulația sîngelui din vasele capilare la inimă; vînă. ◊ Venă azigoasă v. azigos. Venă cavă v. cav. Marea venă coronară v. coronar. Venă jugulară v. jugular. Venă portă v. portă. 2 Fig. Conjunctură favorabilă (la un joc de noroc). • pl. -e. /<fr. veine, lat. vēna, -ae.
- sursa: DEXI (2007)
- adăugată de claudiad
- acțiuni
VÉNĂ1 s. f. (Franțuzism, mai ales în legătură cu jocurile de noroc) Conjunctură favorabilă; șansă, noroc. Avea să intre în venă. Numerile cu soț îi purtau noroc. C. PETRESCU, Î. II 189. Toate se reduc... pentru cartofor la o venă extraordinară. VLAHUȚĂ, la CADE.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
VENĂ2, vene, s. f. Vînă.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
VÉNĂ s.f. 1. Vas prin care sângele se întoarce spre inimă; vână. 2. (Fig.; liv.) Noroc; conjunctură favorabilă (la un joc de noroc); putere, forță spirituală. // (În forma ven-, veni-, veno-) Element prim de compunere savantă cu semnificația „(referitor la) sistemul venos”, „vână”, „venos”. [< fr. veine, lat., it. vena].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
VÉNĂ s. f. 1. vas prin care sângele se întoarce spre inimă; vână. 2. (fig.) noroc; conjunctură favorabilă (la un joc de noroc); putere, forță spirituală. (< fr. veine, lat. vena)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
VÉNĂ ~e f. Vas sangvin prin care sângele circulă spre inimă; vână. [G.-D. venei] /<lat. vena, fr. veine
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
vénă s. f., g.-d. art. vénei; pl. véne
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
vénă (șansă, (med.) vas sangvin) s. f., g.-d. art. vénei; pl. véne
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
VÉNĂ s. 1. (ANAT.) vână, (prin Mold.) sfârc. 2. (TEHN.) conductă.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
VÉNĂ s. v. noroc, șansă.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
VENĂ s. 1. (ANAT.) vînă, (prin Mold.) sfîrc. 2. (TEHN.) conductă.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
venă s. v. NOROC. ȘANSĂ.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
substantiv feminin (F1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
venă, venesubstantiv feminin
-
- Avea să intre în venă. Numerile cu soț îi purtau noroc. C. PETRESCU, Î. II 189. DLRLC
- Toate se reduc... pentru cartofor la o venă extraordinară. VLAHUȚĂ, la CADE. DLRLC
-
etimologie:
- veine DEX '09 DEX '98 DN
- vena DEX '09 DEX '98 DN