VEGETÁL, -Ă, vegetali, -e, adj. 1. Care ține de plante, privitor la plante, de plante. ♦ (Substantivat, f.) Plantă. 2. Extras din plante. ◊ Cărbune vegetal = pulbere neagră foarte fină care se obține prin pulverizarea cărbunelui de lemn și care are utilizări în medicină. – Din fr. végétal.

vegetal, ~ă [At: POTECA, F. 260/28 / V: (înv) ~e, veghet~ / Pl: ~i, ~e a, ~e snf, (îvr) ~uri sn, ~i sm / E: fr végétal, lat vegetalis -e cf it vegetale] 1 a Care ține de plante¹ Si: (înv) vegetabil (1), vegetativ (1), vegetător (1). 2 a Care se referă la plante¹ Si: (înv) vegetabil (2), vegetativ (2), vegetător (2). 3 a Care este specific plantelor¹ Si: (înv) vegetabil (3), vegetativ (3), vegetător (3). 4 a Regn ~ (sau, înv, imperie, împărăție ~ă) Una dintre cele trei mari diviziuni ale corpurilor din natură care cuprinde totalitatea plantelor¹ Si: (îvr) împărăție vegetabilă, împărăție veghetativă, împărăția vegetalelor. 5 a (Îs) Pământ (sau sol) ~ Strat la suprafața scoarței pământului care este favorabil vegetației (1). 6 a Care se obține din plante¹. 7 a (Îs) Cărbune ~ Pulbere neagră foarte fină, obținută din pulverizarea cărbunelui de lemn, care se folosește în medicină. 8-9 a (Înv) Vegetativ (5-6). 10 sf, (înv) sn (Mpl) Plantă¹. 11 sf, (înv) sn (Prc) Plantă¹ erbacee. 12 sf (Îvr) Împărăția (sau imperia) ~lelor Regn vegetal (4).

vegetal, -ă adj., s.f I adj. 1 Care este propriu plantelor; care aparține plantelor, referitor la plante; (înv.) vegetabil.* Regn vegetal = una dintre cele trei mari diviziuni ale corpurilor din natură, care cuprinde totalitatea plantelor. Pămînt (sau sol) vegetal = strat la suprafața scoarței pămîntului care este favorabil vegetației. Ceară vegetală v. ceară. Covor vegetal v. covor. Înveliș vegetal v. înveliș. Lapte vegetal v. lapte. Sociologie vegetală v. sociologie. Strat vegetal v. strat. 2 Care este extras din plante, care se obține din plante. ◊ Cărbune vegetal = pulbere neagră foarte fină obținută din pulverizarea cărbunelui de lemn, folosită în medicină. Fildeș vegetal v. fildeș. Mătase vegetală v. mătase. Unt vegetal v. unt. II s.f. (mai ales la pl.) Plantă; restr. plantă erbacee. Mă nutresc cu vegetale crude care cuprind vitamine (CĂL.). • pl. -i, -e. și (înv.) veghetal, -ă adj., s.f. /<fr. végétal, it. vegetale.

VEGETÁL, -Ă, vegetali, -e, adj. 1. Care ține de plante, privitor la plante, de plante. ♦ (Substantivat, f.) Plantă. 2. Extras din plante. ◊ Cărbune vegetal = pulbere neagră foarte fină care se obține prin pulverizarea cărbunelui de lemn și care are întrebuințări în medicină. – Din fr. végétal.

VEGETÁL, -Ă, vegetali, -e, adj. 1. De plante, propriu plantelor, de natura plantelor. Celulele, fie animale, fie vegetale, nu au o formă interioară fixă. MARINESCU, P. A. 56. Florile cele mai tîrzii ale cîmpului. Viorii, ieșite de-a dreptul din pămînt, fără frunze, înalte păhărele vegetale. PETRESCU, A. 437. Regn vegetal = una dintre cele trei mari diviziuni ale corpurilor din natură, cuprinzînd plantele. ♦ (Substantivat, mai ales la pl.) Plantă. Vegetale bogate în fier. 2. Care este extras din plante, care provine în special din plante. Ulei vegetal. Cărbune vegetal = pulbere neagră foarte fină și ușoară, care se obține prin pulverizarea cărbunelui de lemn și are întrebuințări în medicină.

VEGETÁL, -Ă adj. Al plantelor, propriu plantelor. ♦ Extras din plante. // s.f. Plantă. [Cf. fr. végétal, it. vegetale].

VEGETÁL, -Ă adj. 1. referitor la plante, propriu plantelor. ◊ (s. f.) plantă. 2. extras din plante. (< fr. végétal)

VEGETÁL ~ă (~i, ~e) 1) Care ține de plante; propriu plantelor. Regn ~. 2) Care provine de la plante; obținut din plante. Grăsimi ~e. ◊ Cărbune ~ praf negru fin, obținut prin pulverizarea cărbunelui de lemn și folosit în medicină. /<fr. végetal

vegetal a. 1. privitor la plante: regnul vegetal; 2. care provine, care e tras din plante: substanțe vegetale; pământ vegetal, propriu vegetațiunii. ║ n. plantă, arbore, tot ce crește prin vegetațiune.

*vegetál, -ă adj. (mlat. vegetalis). Relativ la plante: regnu vegetal. Care provine saŭ consistă din vegetale: hrană vegetală, pămînt vegetal (format din plante putrezite, bun de cultură). S. n., pl. e. Plantă (copac, tufă, buruĭană, ĭarbă, mușchĭ).

veghetal, -ă adj., s.f. v. vegetal.

vegetál adj. m., pl. vegetáli; f. vegetálă, pl. vegetále

vegetál adj. m., pl. vegetáli; f. sg. vegetálă, pl. vegetále

vegetálă s. f., g.-d. art. vegetálei; pl. vegetále

VEGETÁL adj. (înv.) plantar. (Regnul ~.)

VEGETAL adj. (înv.) plantar. (Regnul ~.)

PLANCTON VEGETÁL s. v. fitoplancton.

VEGETÁLĂ s. v. plantă.

PALEONTOLOGIE VEGETALĂ s. paleobotanică, paleofitologie.

puf-vegetal s. v. BUMBĂCARIȚĂ.

VEGETALĂ s. plantă, (înv.) sad. (Animale si ~e.)

EREMURUS M. B., LUMINARE VEGETALĂ, fam. Liliaceae. Gen originar din centrul și vestul Asiei, cca 30 specii, erbacee, semirobuste, cu rizom. Frunze liniare, cca 1 m lungime, în rozetă, din mijlocul căreia pornește tija florală, cilindrică și dreaptă, care depășește 3 m înălțime, avînd în vîrf inflorescența corimbiformă, compusă din sute de flori în formă de stea, divers colorate.