VALTOÁRE valtori s. f. 1. Loc adancit in albia unui rau unde apa formeaza vartejuri; vartej format de apa in acest loc; bulboana bulboaca. 2. (Reg.) Vijelie. 3. Fig. Zarva; invalmasheala. [Var.: (pop.) vultoáre s. f.] Lat. *voltoria (< volutus).

valtoare sf [At: (a. 1588) CUV. D. BATR. I 211/1 / V: (pop) vul~ (inv) ultoare (reg) hol~ hulbo~ hult~ vol~ vuut~ sf ~tur vultor (Pl: vultori) sn / Pl: ~ori / E: ml *voltoria <volutus] 1 Loc adancit in albia unui rau unde apa formeaza vartejuri (1) Si: bulboana volbura (2) (irg) vifor (2) (reg) bulboaca valva². 2 Vartej (1) (format de apa in locul adancit din albia unui rau). 3 (Pex) Involburare de valuri. 4 (Irg) Vijelie (1). 5 (Rar) Loc mlashtinos. 6 (Mun; Trs) Cascada (1). 7 (Fig) Nelinishte sufleteasca. 8 (Fig) Stare de efervescentza colectiva. 9 (Fig) Tumult (1). 10 (Ivr) Fortza (a lui Dumnezeu). 11 Bazin amenajat sub o cadere de apa in care tzesaturile se dau la piua sau se spala. 12 (Pex) Piua rudimentara actzionata de caderea unei ape. 13 Scoc (la moara). 14 (Reg) Crescatorie de peshti. 15 (Reg; if valtur) Sul de lemn care se infashoara urzeala. 16 Scanteiere. 17 Lumina stralucitoare. 18 (Mol; if ultoare) Fumar. 19 (Mar) Dans popular executat de flacai in ziua de Pashti. 20 Melodie dupa care se executa valtoarea (19).

VALTOÁRE valtori s. f. 1. Loc adancit in albia unui rau unde apa formeaza vartejuri; vartej format de apa in acest loc; bulboana bulboaca. 2. (Reg.) Vijelie. 3. Fig. Zarva; invalmasheala. [Var.: (pop.) vultoáre s. f.] Lat. voltoria (< volutus).

VALTOÁRE ~óri f. 1) Loc unde apa formeaza vartejuri; vartej de apa; volbura; bulboana; valvoare. 2) fig. Agitatzie zgomotoasa; invalmasheala galagioasa; tumult. /<lat. voltoria

vultoare sf vz valtoare

viltoare s.f. 1 Loc adincit in albia unui riu unde apa formeaza virtejuri; virtej format de apa in acest loc; bulboana vilvoare volbura (reg.) bulboaca. Suind pe firul apei zbuciumate Pina acolo unden lung shuvoi Viitoarea urlatoarelor se zbate (LAB.). 2 Fig. (de obicei cu determ. in gen. care arata felul natura) (Stare de) agitatzie chin framintare zbucium; tulburare tumult. K sa ma ametzesc ma aruncai in viitoarea vietzii de petrecere (M. I. CAR.). 3 (reg.) Vijelie. 4 (reg.) Bazin amenajat sub o cadere de apa in care tzesaturile se dau la piua sau se spala. • pl. ori. shi (pop.) vultoare s.f. /lat. *voltorĭa <*voltus part. lui volvere.

VILTOÁRE viltori s. f. 1. (Mai ales la sg.) Clocot framintare de valuri; bulboana. Zarile se desfac largi intro parte shi alta viltoarea apelor se linishteshte. BOGZA C. O. 376. Oltule cu repezi valuri! Multe mindre flori dezmierzi Dulce le dezmierzi la maluri SHin viltoare mi le pierzi! CERNA P. 143. Ici apa se scufunda bolborosind k supta de gura unei viltori colo se umfla se burdusheshte shi urla facind clabuci. VLAHUTZA O. A. II 115. ◊ Fig. (imbina ideea de adinc de prapastie shi totodata de framintare de agitatzie) Le cazusera totzi feciorii... in viltoarea mortzii care a bintuit lumea asta. SADOVEANU P. M. 40. Pe urma se smulgea shi cobora la datoria sa; il absorbea viltoarea altei zile. C. PETRESCU A. 379. Lipsit de experientza bun blind... a fost apucat de viltoarea vietzii bucureshtene. GHEREA ST. CR. III 126. ♦ (Regional) Piua pentru tzesaturile de lina. 2. Fig. Zarva tulburare. Am auzit glasuri shi sa petrecut viltoare. VORNIC P. 68. ♦ Virtej involburare. O viltoare de scintei se ridica in vazduh risipinduse intro vijelie de stele cazatoare. REBREANU R. II 107. 3. (Regional) Vijelie. Venito vintu’ Rasturnind pamintu’ SHia adus viltorile. MARIAN INS. 453. Varianta: vultoáre (DUNAREANU CH. 240) s. f.

VULTOÁRE s. f. v. viltoare.

valtoare f. V. vuitoare.

vultoare f. 1. locul unde se invarteshte apa: shioiul i da in vultoare ISP.; 2. adancitura ce face apa din jos de moara: s’a oprit la o vultoare la marginea unui sat PANN. [Lat. *VOLTORIA (din VOLVERE); v. volbura].

viltoáre V. vultoare.

vultoáre shi viltoáre f. pl. orĭ (lat. *voltoria ild. volutoria d. volvere volutum a rostogoli de unde shi volta inrudit cu Moldova care e numit ce Cehĭ Vltava din rad. slava bĭlt vĭlt mĭlt mĭld [Bern. 1 118]. Decĭ Moldova Vltava sint riurĭ volburoase. V. shi Arh. 29 476). Anafor virtej de apa. SHi hultoare (Mold.) shi inv. V. bulboana.

valtoáre s. f.. g.d. art. valtórii; pl. valtóri

valtoáre s. f. g.d. art. valtórii; pl. valtóri

valtoare tori.

VALTOÁRE s. v. bulboana.

VALTOÁRE s. v. piua.

VILTOARE s. bulboaca bulboana ochi valvirtej virtej volbura (rar) scoc (reg.) bulbuc ciulnitza dilboana sfredel shipot toanca virtecush (Transilv. shi Ban.) dalbina (Olt. shi Transilv.) dorna (prin Munt.) shioi (prin Transilv. shi Maram.) shtibloanca (Mold. Bucov. shi Transilv.) shtioalna (Bucov. Transilv. shi Mold.) shtiulboana (Transilv. Ban. shi Olt.) toaie (Ban.) vir (inv.) smirc. (~ a unei ape curgatoare.)

viltoare s. v. PIUA.

viltoáre (ori) s. n. 1. Virtej bulboana. 2. (Trans.) Piua. Var. vultoare. Creatzie expresiva probabil var. disimilata a lui viltoare. Legatura cu un lat. *voltorĭa (Pushcariu 904) sau lat. volutŭlāre it. voltolare (Tiktin; Candrea; REW 9441) este improbabila. Der. viltura (var. viltora inviltora Trans. vultora valtura) vb. (a da la piua; refl. a se invirteji). Cf. Iordan BF II 187.

valtoáre valtori s.n. (reg.) 1. Vartej. 2. Piua; instalatzie traditzionala care functzioneaza pe principiul hidraulic utilizat pentru spalarea shi limpezirea textilelor de mari dimensiuni (SHainelic 1986). Constructzie de forma conica realizata din bushteni in care se roteshte un curent puternic de apa (Viman 1989). Apa se capteaza dintrun rau de munte shi este drenata catre valtoare cu ajutorul unei ecluze astfel incat debitul apei poate fi reglat periodic in functzie de cantitatea precipitatziilor din fiecare sezon. Prin caderea apei in cuva de bushteni postavurile cergile tzolurile sunt spalate shi indesate. In Maramureshul istoric in 1957 in satul Budeshti erau 14 valtori in Sarbi 10 valtori iar in Calineshti 11 (Dancush 1986: 93). In Chioar: in Chiuzbaia Ciocotish Copalnic Fanatze Preluca Noua Boiu Mare SHisheshti SHindreshti. „Mandrutza de la valtori / Dami guritza de trei ori” (Viman 1989: 507). Atestat shi in Maramureshul din dreapta Tisei. Lat. *voltoria (< volotus) (Scriban; Pushcariu cf. DER; DEX MDA).

valtoáre valtori s.n. 1. Vartej. 2. Piua. Instalatzie traditzionala care functzioneaza pe principiul hidraulic utilizat pentru spalarea shi limpezirea textilelor de mari dimensiuni (SHainelic 1986). Constructzie de forma conica realizata din bushteni in care se roteshte un curent puternic de apa (Viman 1989). Apa se capteaza dintrun rau de munte shi este drenata catre valtoare cu ajutorul unei ecluze asfel incat debitul apei poate fi reglat periodic in functzie de cantitatea precipitatziilor din fiecare sezon. Prin caderea apei in cuva de bushteni postavurile cergile tzolurile sunt spalate shi indesate. In Maramureshul istoric in 1957 in satul Budeshti erau 14 valtori in Sarbi 10 valtori iar in Calineshti 11 (Dancush 1986: 93). In Chioar: in Chiuzbaia Ciocotish Copalnic Fanatze Preluca Noua Boiu Mare SHisheshti SHindreshti. „Mandrutza de la valtori / Dami guritza de trei ori” (Viman 1989: 507). Lat. *voltoria (< volotus; Pushcariu DEX).