11 definiții pentru uscăciune

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

USCĂCIÚNE s. f. 1. Însușirea de a fi uscat. ♦ Senzație puternică de sete, de căldură, de înecăciune (pe care o simte cineva în gură, în gât etc.). 2. Secetă. – Usca + suf. -ăciune.

USCĂCIÚNE s. f. 1. Însușirea de a fi uscat. ♦ Senzație puternică de sete, de căldură, de înecăciune (pe care o simte cineva în gură, în gât etc.). 2. Secetă. – Usca + suf. -ăciune.

uscăciune sf [At: HERODOT (1645), 462 / Pl: ~ni / E: usca + -ăciune] 1 Însușirea de a fi uscat2 (1) Si: uscătură (1). 2 Starea a ceea ce este uscat2 (1). 3 Lipsă de umiditate. 4 Stare a gurii sau a buzelor lipsite de salivă, de umezeală. 5 (Pex) Senzație puternică de sete. 6 Lipsă îndelungată a precipitațiilor (ploi, ninsori) Si: secetă. 7 Lipsă de umiditate atmosferică. 8-9 (Înv; mpl) Uscătură (5-6). 10 (Îvr) Dispariție a apei (prin evaporare). 11 Slăbiciune (a corpului, a unei părți a lui). 12 Boală care slăbește organismul. 13 Lipsă de grăsime, de luciu a părului, a pielii, a tenului. 14 (Pex) Aspect mohorât, aspru. 15 (Fig) Lipsă de sensibilitate sufletească Si: asprime (2), duritate (5). 16 Lipsă de expresivitate a unei scrieri. 17 (Reg; în credințele populare) Ființă imaginară, duh rău care chinuiește și pocește copiii nebotezați sau îi fură, înlocuindu-i cu alții urâți și schilozi.

USCĂCIÚNE s. f. 1. Însușirea de a fi uscat. Uscăciunea neagră și sălbatică a părului contrasta plăcut cu fața fină. EMINESCU, N. 35. ♦ Senzație de sete, de căldură, de înecăciune. În cerul gurii simțea o uscăciune parcă i s-ar fi aprins sufletul. REBREANU, I. 29. 2. Secetă. Balta Amara seacă complet în cursul perioadei de uscăciune. PROBL. GEOGR. I 95. Cînd arătura se face pe uscăciune, adecă atunci cînd pămîntul este uscat și bolovănos, sămînța încolțește cu greu. PAMFILE, A. R. 57. Cărări, mîncate și adîncite de șuvoaie, crăpături largi, căscate de uscăciune, făceau cam anevoios urcușul. VLAHUȚĂ, O. A. III 49.

USCĂCIÚNE ~i f. 1) Însușire de a fi uscat. 2) Senzație puternică de sete (cauzată de unele dereglări în organism). 3) Timp uscat; secetă. /a (se) usca + suf. ~ăciune

uscăciune f. secetă. [Derivat din uscat].

uscăcĭúne f. (d. uscat). Secetă, lipsă de umezeală: uscăcĭunea Sahareĭ.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

uscăciúne s. f., g.-d. art. uscăciúnii

uscăciúne s. f., g.-d. art. uscăciúnii

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

USCĂCIÚNE s. 1. v. secetă. 2. v. ariditate.

USCĂCIUNE s. 1. secetă, (înv. și pop.) secăciune, (înv. și reg.) neplouare, (înv.) secetate, sete, seteciune. (Era o ~ cumplită.) 2. ariditate. (~ solului.)

Uscăciune ≠ umiditate

Intrare: uscăciune
substantiv feminin (F107)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • uscăciune
  • uscăciunea
plural
genitiv-dativ singular
  • uscăciuni
  • uscăciunii
plural
vocativ singular
plural
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

uscăciunesubstantiv feminin

  • 1. Însușirea de a fi uscat. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: ariditate antonime: umiditate
    • format_quote Uscăciunea neagră și sălbatică a părului contrasta plăcut cu fața fină. EMINESCU, N. 35. DLRLC
    • 1.1. Senzație puternică de sete, de căldură, de înecăciune (pe care o simte cineva în gură, în gât etc.). DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote În cerul gurii simțea o uscăciune parcă i s-ar fi aprins sufletul. REBREANU, I. 29. DLRLC
  • 2. Secetă. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: secetă
    • format_quote Balta Amara seacă complet în cursul perioadei de uscăciune. PROBL. GEOGR. I 95. DLRLC
    • format_quote Cînd arătura se face pe uscăciune, adecă atunci cînd pămîntul este uscat și bolovănos, sămînța încolțește cu greu. PAMFILE, A. R. 57. DLRLC
    • format_quote Cărări, mîncate și adîncite de șuvoaie, crăpături largi, căscate de uscăciune, făceau cam anevoios urcușul. VLAHUȚĂ, O. A. III 49. DLRLC
etimologie:
  • Usca + sufix -ăciune. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.