opțiuni
  • info
8 definiții pentru ură (plantă)

Explicative DEX

ÚRĂ2, uri, s. f. Plantă erbacee cu frunze lanceolate, cu flori roșii-purpurii, mai rar albe, dispuse într-un spic la vârful tulpinii (Gymnadenia conopsea). – Et. nec. Cf. ură1. corectată

ură2 sf [At: PANȚU, PL. / Pl: ? / E: ns cf ură1] (Bot) 1 (Buc) Plantă erbacee din familia orhideelor cu frunze late lanceolate, cu flori roșii purpurii, mai rar albe, foarte parfumate, dispuse într-un spic la vârful tulpinii Si: (reg) limba-cucului, mâna – Maicii-Domnului, palma-pământului (Gymnadenia conopea). 2 Plantă erbacee din familia orhideelor cu frunzele mai înguste și florile mai mici față de cele ale urei2 (1), roșii-închise, rar albe sau roșietice (Gymnadenia odoratissima). 3 (Bot; reg) Oreșniță (Lathyrus tuberosus).

ÚRĂ2, uri, s. f. Plantă erbacee cu frunze lanceolate, cu flori roșii-purpurii, mai rar albe, dispuse într-un spic la vârful tulpinii (Gymnadenia conopsea). – Et. nec. Cf. ură1. corectată

ÚRĂ2, uri, s. f. Plantă erbacee din familia orhideelor cu flori roșii, purpurii, mai rar albe (Gymnadenia conopsea). corectată

Ortografice DOOM

úră s. f., g.-d. art. úrii; pl. uri

úră (plantă) s. f., g.-d. art. úrii; pl. uri

Relaționale

ÚRĂ s. v. palma-pământului.

ură s. v. PALMA-PĂMÎNTULUI.

Intrare: ură (plantă)
ură1 (pl. -i) substantiv feminin
substantiv feminin (F43)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ură
  • ura
plural
  • uri
  • urile
genitiv-dativ singular
  • uri
  • urii
plural
  • uri
  • urilor
vocativ singular —
plural —
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

ură, urisubstantiv feminin

  • 1. Plantă erbacee cu frunze lanceolate, cu flori roșii-purpurii, mai rar albe, dispuse într-un spic la vârful tulpinii (Gymnadenia conopsea). DEX '09 DLRLC
    sinonime: palma-pământului
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.