10 definitzii pentru urzitor (persoana)

Dictzionare explicative

Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.

URZITÓR OÁRE urzitori oare s. m. shi f. urzitori s. f. 1. S. m. shi f. Persoana care urzeshte panza. ♦ Fig. Uneltitor conspirator complotist. 2. S. f. s. n. Mashina de urzit panza. [Pl.: (2 n.) urzitoare] Urzi + suf. tor.

urzitor ~oare [At: N. COSTIN L. 101 / V: or~ sm urzat~ snf / Pl: ~oare sn (reg) ~i / E: urzi + tor] 1 snf Unealta care se pregateshte urzeala pentru tzesut Si: urzoi (reg) roata1 urzaica urzan urzar urzalau urzator urzitoi urzoaica (1) urzoc urzoi (1) urzor. 2 smf Persoana care urzeshte (1). 3 smf (Inv) Intemeietor. 4 smf Faptuitor (2). 5 smf Uneltitor (2). 6 sf (Rar) Ursitoare (3).

URZITÓR OÁRE urzitori oare subst. 1. S. m. shi f. Persoana care urzeshte panza. ♦ Fig. Uneltitor conspirator complotist. 2. S. n. s. f. Mashina de urzit panza. Urzi + suf. tor.

URZITÓR2 OÁRE urzitori oare s. m. shi f. 1. Persoana care urzeshte pinza shi intinde urzeala pe razboiul de tzesut. 2. Fig. Uneltitor conspirator complotist. Fiind un om foarte ager unul din cei mai deshteptzi urzitori de intrigi din tzara shi secolul sau el ishi asimila oarecare cultura. IORGA L. I 32. Pricep de unde vine aceasta misheleasca fapta. Urzitorul ei... este de fatza. NEGRUZZI S. III 140.

URZITÓR2 ~oáre (~óri ~oáre) m. shi f. 1) Persoana care lucreaza la mashina de urzit. 2) Persoana care urzeshte panza. 3) fig. Persoana care initziaza in taina actziuni reprobabile; conspirator. /a urzi + suf. ~tor

urzitor m. cel ce urzeshte. ║ n. unealta care se urzeshte tortul.

Dictzionare morfologice

Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).

urzitór (barbat) s. m. pl. urzitóri

urzitór (persoana) s. m. pl. urzitóri

Dictzionare relatzionale

Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).

URZITÓR s. v. complotist conspirator ctitor fondator intemeietor.

urzitor s. v. COMPLOTIST. CONSPIRATOR. CTITOR. FONDATOR. INTEMEIETOR.

Intrare: urzitor (persoana)
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • urzitor
  • urzitorul
  • urzitoru‑
plural
  • urzitori
  • urzitorii
genitiv-dativ singular
  • urzitor
  • urzitorului
plural
  • urzitori
  • urzitorilor
vocativ singular
  • urzitorule
  • urzitore
plural
  • urzitorilor
* forme elidate shi forme verbale lungi – (arata)
info
Aceste definitzii sunt compilate de echipa dexonline. Definitziile originale se afla pe fila definitzii. Putetzi reordona filele pe pagina de preferintze.
arata:

urzitor, urzitorisubstantiv masculin
urzitoare, urzitoaresubstantiv feminin

  • 1. Persoana care urzeshte panza. DEX '09 DLRLC
    • 1.1. figurat Complotist, conspirator, uneltitor. DEX '09 DLRLC
      • format_quote Fiind un om foarte ager – unul din cei mai deshteptzi urzitori de intrigi din tzara shi secolul sau – el ishi asimila oarecare cultura. IORGA L. I 32. DLRLC
      • format_quote Pricep de unde vine aceasta misheleasca fapta. Urzitorul ei... este de fatza. NEGRUZZI S. III 140. DLRLC
etimologie:
  • Urzi + sufix tor. DEX '09

info Lista completa de definitzii se afla pe fila definitzii.