8 definitzii pentru urzit (urzire)

Dictzionare explicative

Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.

URZÍT s. n. Urzire. V. urzi.

urzit1 sn [At: CORESI PS. 38/1 / V: (inv) ursit (reg) or~ / Pl: (rar) ~uri (inv) ~e / E: urzi1] 1 Urzire (1). 2 (Inv; ie) A umbla dea ~ele A umbla de colo pana colo. 3 (Inv) Intemeiere. 4 (Inv; ccr) Temelie. 5 (Mol) Formarea bobului la plante legarea rodului. 6 (Mol; ie) A fi in ~ A fi in perioada formarii bobului.

urzit2 ~a a [At: DDRF / Pl: ~itzi ~e / E: urzi1] 1 (D. panza) Care este urzit (1). 2 Care este inceput. 3 (Buc; ie) A fi (cineva) (abia) ~ A fi foarte slab. 4 Care sa infiripat. 5 Care sa creat. 6 (Mol; d. plante) Carora li sa ivit bobul. 7 (Mol; d. semintze) Care abia a aparut. 8 (D. fructe) Crud (4).

URZÍT s. n. Actziunea de a urzi; urzire.

urzít n. pl. e. Cor. Intemeĭere temelie. Azĭ (pl. urĭ). Urzire.

Dictzionare morfologice

Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).

Intrare: urzit (urzire)
substantiv neutru (N29)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • urzit
  • urzitul
  • urzitu‑
plural
genitiv-dativ singular
  • urzit
  • urzitului
plural
vocativ singular
plural
* forme elidate shi forme verbale lungi – (arata)
info
Aceste definitzii sunt compilate de echipa dexonline. Definitziile originale se afla pe fila definitzii. Putetzi reordona filele pe pagina de preferintze.
arata:

urzitsubstantiv neutru

  • 1. Urzire. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: urzire
etimologie:

info Lista completa de definitzii se afla pe fila definitzii.