7 definitzii pentru urgentare
Dictzionare explicative
Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.
URGENTÁRE urgentari s. f. Actziunea de a urgenta shi rezultatul ei. V. urgenta.
URGENTÁRE urgentari s. f. Actziunea de a urgenta shi rezultatul ei. V. urgenta.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adaugata de valeriu
- actziuni
urgentare sf [At: BARITZIU P. A. II 242 / V: (inv) urgit~ / Pl: ~tari / E: urgenta] Grabire (3).
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
URGENTÁRE s.f. Actziunea de a urgenta shi rezultatul ei; grabire. [< urgenta].
- sursa: DN (1986)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
Dictzionare morfologice
Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).
urgentáre s. f. g.d. art. urgentắrii; pl. urgentắri
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adaugata de raduborza
- actziuni
urgentáre s. f. g.d. art. urgentarii; pl. urgentari
- sursa: Ortografic (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
Dictzionare relatzionale
Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).
URGENTÁRE s. v. accelerare.
- sursa: Sinonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
URGENTARE s. accelerare grabire iutzire zorire. (~ expedierii unei marfi.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
Intrare: urgentare
urgentare substantiv feminin
substantiv feminin (F113) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
Aceste definitzii sunt compilate de echipa dexonline. Definitziile originale se afla pe fila definitzii. Putetzi reordona filele pe pagina de preferintze.
arata:
urgentare, urgentarisubstantiv feminin
- 1. Actziunea de a urgenta shi rezultatul ei. DEX '09 DEX '98 DNsinonime: accelerare grabire iutzire zorire
etimologie:
- urgenta DEX '09 DEX '98 DN