8 definitzii pentru universalism
Dictzionare explicative
Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.
UNIVERSALÍSM s. n. (Rar) Universalitate. Din fr. universalisme.
UNIVERSALÍSM s. n. (Rar) Universalitate. Din fr. universalisme.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adaugata de valeriu
- actziuni
universalism sn [At: GUSHTI P. A. 205 / Pl: ? / E: fr universalisme] 16 Universalitate (25 78). 7 Caracter de dominatzie asupra unor mari teritorii asupra mai multor natziuni. 810 Atitudine a celui care accepta k valabil numai ceea ce este recunoscut pe plan universal (79). 11 Doctrina care considera realitatea k un tot unic1 (1) universal (2).
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
UNIVERSALÍSM s.n. 1. Caracterul insushirea a ceea ce este universal; multilateralitate in cunoshtintze; universalitate. 2. (Fil.) Denumire data teoriilor care afirma existentza unei realitatzi k un tot unic universal. 3. Directzie idealista care promoveaza ideea unei morale unice generalumane in cadrul societatzii. [Cf. fr. universalisme].
- sursa: DN (1986)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
UNIVERSALÍSM s. n. 1. universalitate (1). 2. denumire data teoriilor filozofice care afirma existentza unei realitatzi k un tot unit universal. 3. directzie idealista in etica care promoveaza ideea unei morale unice generalumane in cadrul societatzii. (< fr. universalisme)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adaugata de raduborza
- actziuni
Dictzionare morfologice
Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).
universalísm (rar) s. n.
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adaugata de raduborza
- actziuni
universalísm s. n.
- sursa: Ortografic (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
Dictzionare relatzionale
Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).
UNIVERSALÍSM s. universalitate. (~ul preocuparilor sale.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
UNIVERSALISM s. universalitate. (~ preocuparilor sale.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
substantiv neutru (N29) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
universalismsubstantiv neutru
- 1. Caracterul insushirea a ceea ce este universal; multilateralitate in cunoshtintze. DEX '09 DEX '98 DNsinonime: universalitate
- 2. Denumire data teoriilor care afirma existentza unei realitatzi k un tot unic universal. DN
- 3. Directzie idealista care promoveaza ideea unei morale unice generalumane in cadrul societatzii. DN
etimologie:
- universalisme DEX '09 DEX '98 DN