12 definiții pentru uniformă
din care- explicative (9)
- morfologice (1)
- relaționale (2)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
UNIFÓRMĂ, uniforme, s. f. Îmbrăcăminte-tip, confecționată de obicei din aceeași stofă și cu aceeași croială, purtată de membrii anumitor instituții (în special de ostași și elevi de școală). Serviciul de pază în aceste stații este asigurat de tinere fete în uniformă. STANCU, U.R.S.S. 19. Îi trebuia și ei o rochie pe lîngă uniformă. C. PETRESCU, C. V. 226. Dorobanții sînt îndatorați să slujească călări, armați și învestați (= îmbrăcați) într-o uniformă cu cheltuiala lor. BĂLCESCU, O. I 37.
UNIFÓRMĂ s.f. Îmbrăcăminte tip menită să distingă pe membrii anumitor instituții. / < fr. uniforme].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
UNIFÓRMĂ ~e f. Îmbrăcăminte reglementară care prezintă aceeași formă după croială, model, pânză și culoare, obligatorie pentru anumite categorii de profesiuni. ~ școlară. ~ militară. /<fr. uniforme
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
uniformă f. veșmânt croit după un model prescris: soldații au uniforme.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
UNIFÓRM, -Ă, uniformi, -e, adj., s. f. 1. Adj. (Adesea adverbial) Care are permanent și pe toată întinderea sau durata aceeași formă, aceeași înfățișare, aceeași intensitate, aceeași viteză, aceeași desfășurare etc.; care este la fel, constant, lipsit de variații. 2. S. f. Îmbrăcăminte croită după un anumit model și purtată în mod obligatoriu de membrii unor instituții (armată, școală etc.). – Din fr. uniforme, lat. uniformis, -e.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
UNIFÓRM, -Ă, uniformi, -e, adj., s. f. 1. Adj. (Adesea adverbial) Care are permanent și pe toată întinderea sau durata aceeași formă, aceeași înfățișare, aceeași intensitate, aceeași viteză, aceeași desfășurare etc.; care este la fel, constant, lipsit de variații. 2. S. f. Îmbrăcăminte croită după un anumit model și purtată în mod obligatoriu de membrii unor instituții (armată, școală etc.). – Din fr. uniforme, lat. uniformis, -e.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
uniform, ~ă [At: DESEN ARH. 11/13 / Pl: ~i, ~e / E: fr uniforme, lat uniformis] 1 a Care are pe toată întinderea aceeași formă, aceeași intensitate. 2 a Care are pe toată durata aceeași desfășurare. 3 a Care este lipsit de variație, de diferențe Si: egal (28), omogen, otova. 4 sf, (înv) sn Îmbrăcăminte confecționată după un anumit model (de obicei din același material) pe care o poartă obligatoriu membrii unor instituții (elevi, militari etc.). 5 sm (Pm) Militar.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
UNIFÓRM, -Ă I. adj. care are permanent și pe toată întinderea aceeași formă, înfățișare. ◊ (și adv.) (în mod) constant. II. s. f. îmbrăcăminte-tip menită să distingă pe membrii anumitor instituții (elevi, militari etc.). (< fr. uniforme, lat. uniformis)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
costúm-unifórmă s. n. (vest.) Uniformă pentru elevi ◊ „La magazinul «Romarta copiilor» din Capitală se probează un costum-uniformă.” R.l. 5 IX 64 p. 1 (din costum + uniformă)
- sursa: DCR2 (1997)
- furnizată de Editura Logos
- adăugată de raduborza
- acțiuni
*unifórm, -ă adj. (lat. uniformis, d. unus, unu, și forma, formă. V. di-form). De o singură formă saŭ înfățișare, neschimbat: case uniforme, aspect uniform, vĭață uniformă. S. f. Haĭnă uniformă purtată de militarĭ, elevĭ saŭ funcționarĭ: uniformă de cavalerie, de liceŭ, de la căile ferate. Adv. În mod uniform.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
unifórmă s. f., g.-d. art. unifórmei; pl. unifórme
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
UNIFÓRMĂ s. ținută. (Ofițer în ~ de paradă.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
UNIFORMĂ s. ținută. (Ofițer în ~ de paradă.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
substantiv feminin (F1) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
uniformă, uniformesubstantiv feminin
- 1. Îmbrăcăminte croită după un anumit model și purtată în mod obligatoriu de membrii unor instituții (armată, școală etc.). DEX '09 DEX '98 DLRLC DNsinonime: ținută
- Serviciul de pază în aceste stații este asigurat de tinere fete în uniformă. STANCU, U.R.S.S. 19. DLRLC
- Îi trebuia și ei o rochie pe lîngă uniformă. C. PETRESCU, C. V. 226. DLRLC
- Dorobanții sînt îndatorați să slujească călări, armați și învestați (= îmbrăcați) într-o uniformă cu cheltuiala lor. BĂLCESCU, O. I 37. DLRLC
-
etimologie:
- uniforme DEX '09 DEX '98 DN
- uniformis, -e DEX '98 DEX '09