opțiuni
  • info

8 definiții pentru umblăreț

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

UMBLĂRÉȚ, -EÁȚĂ, umblăreți, -e, adj. (Fam., depr. sau ir.) Căruia îi place să umble mult, să se plimbe (fără rost), să hoinărească. – Umbla + suf. -ăreț.

umblăreț, ~eață smf, a [At: VLAHUȚĂ, N. 123 / Pl: ~i, ~e / E: umbla + -ăreț] 1-2 (Gmi) (Om) căruia îi place să umble mult. 3-4 (Gmi) (Om) care se plimbă mult. 5-6 (Gmi) (Om) care hoinărește.

UMBLĂRÉȚ, -EÁȚĂ, umblăreți, -e, adj. (Fam., depr. sau ir.; despre oameni) Căruia îi place să umble mult, să se plimbe (fără rost), să hoinărească. – Umbla + suf. -ăreț.

UMBLĂRÉȚ, -EÁȚĂ, umblăreți, -e, adj. (De obicei ironic) Căruia îi place să umble mult, să se plimbe, să hoinărească. Nu-l încăpea lungul văilor, – de nebun și umblăreț ce era. VLAHUȚĂ, N. 123. ♦ (Substantivat, glumeț) Excursionist, turist. Spre deosebire de umblăreții cu tolbele doldora de merinde, localnicii nu aveau, s-ar fi părut, suflete de poeți. PAS, L. II 157.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

umblăréț adj. m., pl. umblăréți; f. umblăreáță, pl. umblăréțe

umblăréț adj. m., pl. umblăréți; f. sg. umblăreáță, pl. umblăréțe

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

UMBLĂRÉȚ adj., s. v. plimbăreț.

UMBLĂREȚ adj., s. plimbăreț, (înv.) plimbătareț. (Mare ~ mai ești!)

Intrare: umblăreț
umblăreț adjectiv
adjectiv (A18)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • umblăreț
  • umblărețul
  • umblărețu‑
  • umblăreață
  • umblăreața
plural
  • umblăreți
  • umblăreții
  • umblărețe
  • umblărețele
genitiv-dativ singular
  • umblăreț
  • umblărețului
  • umblărețe
  • umblăreței
plural
  • umblăreți
  • umblăreților
  • umblărețe
  • umblărețelor
vocativ singular — —
plural — —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

umblăreț, umblăreațăadjectiv

  • 1. familiar depreciativ sau ironic Căruia îi place să umble mult, să se plimbe (fără rost), să hoinărească. DEX '09 DLRLC
    sinonime: plimbăreț plimbătareț
    • format_quote Nu-l încăpea lungul văilor, – de nebun și umblăreț ce era. VLAHUȚĂ, N. 123. DLRLC
    • 1.1. (și) substantivat glumeț Excursionist, turist. DLRLC
      sinonime: excursionist turist
      • format_quote Spre deosebire de umblăreții cu tolbele doldora de merinde, localnicii nu aveau, s-ar fi părut, suflete de poeți. PAS, L. II 157. DLRLC
etimologie:
  • Umbla + sufix -ăreț. DEX '09 DEX '98

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.